Cei doi președinți au discutat miercuri despre „situația umanitară” din stânga Nistrului unde „mii de oameni se confruntă cu lipsa căldurii, a luminii și, în unele cazuri, a accesului la apă potabilă, în condiții de frig și dificultăți economice”, arată un comunicat al președinției de la Chișinău.
Comunicatul pune criza energetică pe seama companiei rusești Gazprom, despre care spune că a oprit livrările „contrar obligațiilor contractuale”.
„Am convenit să conlucrăm pentru a găsi soluții care să prevină suferințe pe mai departe și să protejăm oamenii de folosirea energiei ca armă de către Rusia”, a scris președinta Sandu într-o postare separată pe X.
Pe 1 ianuarie, tranzitul gazelor rusești prin Ucraina a fost oprit, iar guvernul de la Chișinău spune că Gazprom a respins propunerea sa de a trimite gaze regiunii separatiste pe o rută ocolitoare.
Administrația de la Tiraspol, care a respins și oferte de ajutor din partea Chișinăului, a spus pe 8 ianuarie mai avea rezerve de gaze pentru strictul necesar - precum încălzirea spitalelor sau furnizarea către populație - până la sfârșitul lunii.
De asemenea, rezervele de cărbune la care a apelat centrala termoelectrică MGRES pentru a produce strictul necesar de curent electric se epuizează mai repede decât se anticipase.
Comunicatul președinției Republicii Moldova arată că Sandu și Zelenski „au convenit să identifice soluții comune pentru a preveni agravarea crizei umanitare și a proteja populația afectată, inclusiv prin utilizarea unor surse alternative de energie, precum cărbunele”.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a scris că Ucraina „este gata să ofere ajutor” și că această criză este „o încercare clară a Rusiei pentru a manipula resursele energetice împotriva conducerii Moldovei”.
„Sarcina importantă acum este să ajutăm Moldova să-și depășească dificultățile energetice și să împiedicăm Moscova să cauzeze tensiuni sociale”, a mai scris liderul de la Kiev.
Oprirea livrărilor rusești de gaze în regiunea transnistreană, după expirarea contractului de tranzit prin Ucraina, a dus la oprirea producției de curent electric pe gaze la centrala MGRES din stânga Nistrului. Autoritățile de la Chișinău au fost astfel obligate să recurgă la importuri de energie electrică mai scumpă din România pentru a acoperi consumul din dreapta Nistrului.
Importul principal se face prin linii de înaltă tensiune care trec prin Ucraina. Aceste rute de aprovizionare sunt supuse riscurilor de bombardamente asupra sistemului energetic ucrainean.
Energia electrică s-a scumpit semnificativ pentru consumatorii moldoveni la începutul lui 2025, an electoral. Opoziția pro-rusă de la Chișinău folosește acest lucru pentru a critica autoritățile, chiar dacă guvernul a anunțat compensații pentru populație, sprijinite de Uniunea Europeană.
Șefa politicii externe europene, Kaja Kallas, și-a reafirmat „solidaritatea neclintită” cu R. Moldova, marți, spunând că „datorită sprijinului UE, Moldova rămâne rezilientă”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
