Linkuri accesibilitate

Consiliul JAI decide aderarea deplină a României la Schengen


România a aderat la spațiul Schengen, aerian și maritim, din 31 martie 2024. Acum așteaptă și includerea frontierelor terestre în spațiul de liberă circulație.
România a aderat la spațiul Schengen, aerian și maritim, din 31 martie 2024. Acum așteaptă și includerea frontierelor terestre în spațiul de liberă circulație.

Miniștrii afacerilor interne din țările membre UE participă joi, 12 decembrie la Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI), pe agenda căruia figurează stabilirea datei pentru aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen și pe cale terestră. Austria a anunțat recent că nu se va opune.

La 17 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România ar urma să fie admisă, joi, în spațiul Schengen și pe cale terestră, lucru care ar urma să elimine controalele la frontierele cu țările UE membre ale acestui spațiu.

În cazul României ar fi vorba de granițele cu Ungaria și cu Bulgaria – țară care așteaptă de asemenea, joi, o decizie favorabilă privind aderarea terestră la spațiul de liberă circulație.

Din 31 martie 2024 România și Bulgaria au aderat la spațiul Schengen pe cale aeriană și maritimă. Cel mai vizibil efect, în rândul românilor, a fost posibilitatea de a zbura cu avionul fără un control suplimentar în aeroporturi.

România așteaptă acum o decizie favorabilă din partea Consiliului JAI și cu privire la aderarea pe cale terestră.

Atât Austria, cât și Olanda – state care s-au opus în trecut aderării celor două țări la Schengen – și-au afirmat recent susținerea pentru aderarea lor deplină.

Stabilirea datei concrete pentru eliminarea controalelor la frontierele terestre interne ale spațiului Schengen cu România și Bulgaria este punctul principal pe agenda Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) al UE.

„Ambele țări aplică deja integral normele Schengen de la 31 martie 2024”, menționează reprezentanții Consiliului UE, în anunțul privind ședința de joi a JAI.

Consiliul JAI este alcătuit din miniștri de Justiție și cei ai Afacerilor Interne din statele membre UE.

România va fi reprezentată de ministrul Cătălin Predoiu. Acesta a scris pe Facebook că a avut o discuție prealabilă cu ministrul de Interne maghiar, Sandor Pinter, în pregătirea ședinței, în condițiile în care Ungaria deține președinția rotativă a Consiliului.

Aderarea deplină, posibil de la 1 ianuarie

Ambasadorii statelor membre la UE au agreat în 27 noiembrie aderarea României și României la Schengen, pe cale terestră, după cum au anunțat atunci președintele Klaus Iohannis, dar și premierul Marcel Ciolacu.

Ei menționau că măsura ar urma să fie aplicată de la 1 ianuarie 2025.

Tot la final de noiembrie, miniștrii de Interne din România, Bulgaria și Austria - țară care se opunea anterior aderării deplină a acestora la Schengen - au ajuns la un acord pe această temă, la o întrunire informală la Budapesta.

Luni, 10 decembrie, Austria a anunțat că renunţă la opoziția față de aderarea completă a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen.

„Putem face următorul pas la Consiliul UE (Justiţie şi Afaceri Interne)”, a declarat săptămâna aceasta ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner.

Parlamentul Olandei a votat favorabil, miercuri, 11 noiembrie, pentru aderarea depline a celor două țări la Schengen.

Olanda s-a opus inițial aderării României la Schengen, însă ulterior și-a schimbat poziția.

Austria însă s-a opus în schimb constant aderării depline la Schengen, invocând probleme legate de combaterea imigrației ilegale.

Multe dintre țări, între care Germania, Franța, Italia, Suedia, au în vigoare controale la frontiere pe fondul pe fondul conflictelor internaționale și a amenințărilor privind acte teroriste. Lista completă este disponibilă aici.

Ca urmare a deciziei Consiliului UE din ianuarie 2024, de la 31 martie România și Bulgaria au fost admise cu frontierele aeriene și maritime în Schengen.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Ovidiu Cornea

    Ovidiu Cornea lucrează în presă de peste 16 ani. A activat ca reporter și redactor în presa scrisă și online din Cluj - inclusiv corespondent național. În ultimii ani a lucrat în radio. A fost invitat cu regularitate în diverse emisiuni TV, locale și regionale.

    Îi place munca de teren, dar și dezbaterea temelor cu miză comunitară, socială. Articolele sale pe teme din domeniile Educație, Mediu, Inovație, au fost premiate în 2021 la Gala Premiilor Profesioniștilor din Presă Cluj, jurizate de jurnaliști notorii la nivel național.

    Este licențiat în Jurnalism, cu master în Sociologie și Asistență Socială.

XS
SM
MD
LG