Accesul în spaţiul de liberă circulaţie presupune eliminarea controlului de documente la frontieră şi, implicit, a cozilor de maşini la vămi. Călătorii trebuie totuşi să aibă actele de identitate la ei. Cel puţin şase luni de acum înainte, sunt posibile controale aleatorii ale poliţiştilor de frontieră.
Luni, 30 decembrie, Guvernul a aprobat închiderea celor 39 de puncte de trecere a frontierei României cu Ungaria, respectiv cu Bulgaria, de la 1 ianuarie 2025, ca urmare a aderării României la Spaţiul Schengen. Personalul implicat în activităţile de control va fi redistribuit, cu respectarea condiţiilor şi a procedurii aplicabile fiecărei categorii de personal.
Continuă controalele aleatorii
Reprezentanţii Poliţiei de Frontieră transmit că, deşi de la 1 ianuarie 2025 este eliminat controlul sistematic al documentelor de călătorie la frontiera României cu Bulgaria şi cu Ungaria, poliţiştii de frontieră vor continua să facă controale la aceste puncte de trecere a frontierei, în baza unei „analize de risc”.
„Eliminarea controlului sistematic al documentelor de călătorie înseamnă că toate persoanele se vor bucura de dreptul la libera circulaţie, aşa cum este prevăzut în legislaţia Schengen, şi se vor putea deplasa către sau dinspre alte state membre Schengen fără a se mai opri la cabinele de control ale Poliţiei Frontieră pentru verificarea documentelor de călătorie”, a declarat şeful Centrului de Informare şi Relaţii Publice al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, Alexandra Găvan.
Aceasta menţionează că poliţiştii de frontieră vor face totuşi controale aleatorii şi inopinate în limita celor 30 de kilometri de la linia de frontieră către interior, împreună cu reprezentanţii Poliţiei, Jandarmeriei şi Serviciului Imigrări, având ca scop prevenirea şi combaterea faptelor ilegale.
Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a declarat în noaptea de marţi spre miercuri, că „prin intrarea în Spaţiul Schengen, integrarea în Uniunea Europeană a României este deplină şi irevocabilă”. Predoiu a declarat că prin aderarea României şi a Bulgariei la Spaţiul Schengen se demonstrează că Uniunea Europeană ”rămâne un proiect viabil, un proiect cu viitor”.
Statele membre Schengen sunt: Austria, Bulgaria, Belgia, Cehia, Croaţia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Regatul Ţărilor de Jos, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria, România, precum şi Elveţia, Islanda, Norvegia şi Liechtenstein, ultimele patru ţări nefiind şi membre ale Uniunii Europene.
Punctele de trecere a frontierei unde va fi eliminat controlul
La frontiera româno-bulgară:
- 11 puncte de trecere a frontierei cu specific rutier: Giurgiu, Vama Veche, Ostrov, Negru Vodă, Lipniţa, Dobromir, Bechet, Calafat, Călăraşi, Zimnicea şi Turnu Măgurele
- 3 cu specific feroviar: Giurgiu, Negru Vodă şi Calafat
- 7 cu specific portuar: Călăraşi, Olteniţa, Giurgiu, Zimnicea, Turnu Măgurele, Corabia şi Bechet
La frontiera româno-ungară:
- 12 puncte de trecere a frontierei cu specific rutier: Nădlac, Nădlac II, Turnu, Vărşand, Salonta, Borş, Borş II, Valea lui Mihai, Săcuieni, Petea, Urziceni şi Cenad.
- 5 cu specific feroviar: Carei, Curtici, Salonta, Episcopia Bihor şi Valea lui Mihai
Pe Dunărea interioară:
- 2 cu specific portuar: Cernavodă şi Brăila
Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNAIR) a anunţat că, odată cu intrarea României în spaţiul Schengen cu graniţele terestre de la 1 ianuarie, va păstra în punctele de trecere a frontierei personal doar pentru comercializarea de roviniete şi emitere de Autorizaţii Speciale de Transport, iar instalaţiile de cântărire vor fi conservate.
„CNAIR va desfăşura în ACI (Agenţiile de Control şi Încasare) din PTF cu statele UE (Ungaria si Bulgaria) doar activitate comercială pe sensul de intrare în ţară, respectiv comercializare de roviniete şi emitere AST (Autorizaţii Speciale de Transport) la cerere”, precizează CNAIR.
Compania precizează că, pe sensul de ieşire din ţară, CNAIR nu menţine personal, urmând ca pentru arterele şi dotările existente să fie demarate procedurile de conservare.
„Excepţie face menţinerea activităţii de încasare a tarifului de trecere a podului peste Dunăre pe sensul Giurgiu – Ruse, unde CNAIR va asigura personal pentru toate cele 8 benzi de tranzit, pentru toate categoriile de vehicule, urmând ca în perspectiva imediată să fie implementat sistemul online de plată electronică a tarifelor de trecere pentru autoturisme”, mai arată compania.
Reprezentanții mediului de afaceri din România spun că aderarea României la Schengen ar putea genera o creştere cu până la 2% a PIB-ului României în 2025. Sectoarele Transporturi, Producţie Industrială, Turism şi Agricultura ar urma să beneficieze cel mai mult de pe urma intrării României în Schengen.
România a intrat în spaţiul Schengen pe cale aeriană şi maritimă încă din 31 martie 2024.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.