Linkuri accesibilitate

3 minute | Atacul deepfake. Lumea se pregătește de război. Drumul către măcel în Gaza


O femeie din Armata Norvegiei la exercițiul NATO „Cold Response” din 2022, la care au participat și Finlanda și Suedia. Presa internațională scrie că țările scandinave își amplifică semnificativ pregătirile pentru apărare în cazul unui conflict armat.
O femeie din Armata Norvegiei la exercițiul NATO „Cold Response” din 2022, la care au participat și Finlanda și Suedia. Presa internațională scrie că țările scandinave își amplifică semnificativ pregătirile pentru apărare în cazul unui conflict armat.

Bugete mai mari pentru armament și armată au devenit o prioritate în întreaga lume. Țările se pregătesc pentru eventuale conflicte armate, dar și pentru un atac sigur: cel al fenomenului „deepfake”, prin care oricare dintre noi poate „face” și „spune” ce nu a făcut și spus vreodată. Long live AI!

Bun găsit,

Iată principalele subiecte:

  • Marile companii din domeniul tehnologiei urmează să prezinte săptămâna aceasta un plan de combatere a fenomenului deepfake.
  • Cheltuielile globale totale pentru Apărare s-au majorat în 2023 cu 9% față de anul precedent. Au ajuns la 2,2 trilioane de dolari, potrivit unui studiu al Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS).
  • Națiunile Unite avertizează că o invadare terestră a orașului Rafah de către forțele israeliene poate duce la un „măcel” asupra civililor de aici.

Tech vs. deepfake

Înainte de anul electoral 2024, când peste patru miliarde de oameni din zeci de țări merg la urne, companiile Adobe, Google, Meta, Microsoft, OpenAI și TikTok promit să lupte cu fenomenul *deepfake. Potrivit Politico, ele vor prezenta un acord în acest sens la prestigioasa Conferință de Securitate de la München, care are loc la sfârșitul acestei săptămâni.

*Deepfake: trucarea, cu ajutorul inteligenței artificiale, a unei imagini, a unui videoclip sau a unei înregistrări audio, în așa fel încât să creeze aparența că o persoană a spus sau a făcut lucruri pe care, în realitate, nu le-a spus sau făcut.

Potrivit acordului văzut de Politico, companiile sunt pregătite să colaboreze pentru a crea instrumente și tehnici de detectare menite să identifice, eticheteze și să demaște clipurile video și înregistrările manipulate cu ajutorul inteligenței artificiale (AI).

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunța recent că va depune o plângere penală după ce fața și vocea i-au fost utilizate într-un deepfake. Filmul trucat îl prezenta pe Burduja promovând un sistem de investiții care nu există în realitate.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunța recent că va depune o plângere penală după ce fața și vocea i-au fost utilizate într-un deepfake. Filmul trucat îl prezenta pe Burduja promovând un sistem de investiții care nu există în realitate.

Acestea sunt tot mai frecvente, inclusiv în România, unde i-au căzut până acum victime ministrul Energiei sau guvernatorul BNR, și sunt motiv de îngrijorare în întreaga lume înaintea anului electoral 2024.

Într-un podcast BBC, primarul Londrei, Sadiq Khan, spune că un deepfake căruia i-a fost victimă acum câteva luni, în care ar fi îndemnat pro-palestinieni să iasă în stradă, putea crea „tulburări grave”. Legislația, adaugă Sadiq Khan, nu e adaptată la a răspunde unor astfel de situații.

Uniunea Europeană are doar un acord provizoriu cu privire la primele legi care reglementează utilizarea inteligenței artificiale și ele nu vor fi disponibile anul acesta. În România, adoptarea legii aflate în Parlament a fost amânată pe fondul conținutului neclar. Europa Liberă România a trecut în revistă dezbaterile interne și explică ce fac alte țări și ce ar trebui să facă publicul pentru a se proteja.

Fenomenul deepfake nu e singura provocare a anului electoral 2024. Politico a analizat luni avansul pe care îl au în sondaje partidele de extremă dreapta din Europa înaintea alegerilor pentru Parlamentul European, iar Europa Liberă România detaliază în această dimineață felul în care extrema dreaptă vizează atragerea tinerilor cu ajutorul rețelelor de socializare.

Pregătiri de război

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei și amplificarea rivalității dintre SUA și China au majorat cheltuielile pentru Apărare în întreaga lume, scrie revista Time, care preia un studiu publicat ieri de Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS).

Potrivit IISS, cheltuielile globale totale pentru Apărare au ajuns în 2023 la 2,2 trilioane de dolari, o majorare cu 9% față de anul precedent. În regiunea indo-pacifică, tensiunea geopolitică dintre SUA și China a împins din ce în ce mai mult țările cheie din regiune spre Washington sau Beijing. Ambele părți au intensificat ceea ce ar putea fi văzut ca pregătiri pentru un potențial conflict.

În Europa, cu îndemn dinspre NATO, sporirea producției de muniție este o prioritate, iar Germania începe să se plaseze ca lider din acest punct de vedere. Țările scandinave se pregătesc de război, scria recent Foreign Policy.

Armata Estoniei participă frecvent la exerciții militare alături de aliații NATO. Serviciile de informații estoniene spun că Rusia ar putea ataca o țară NATO în următorul deceniu.
Armata Estoniei participă frecvent la exerciții militare alături de aliații NATO. Serviciile de informații estoniene spun că Rusia ar putea ataca o țară NATO în următorul deceniu.

În Suedia, grupul rezerviștilor nu mai poate face la cererile de înrolare, potrivit Politico, iar în Estonia, transmite Reuters, serviciile de informații avertizează că Rusia se pregătește pentru o confruntare militară cu Occidentul în următorul deceniu și ar putea fi descurajată de o contra-consolidare a forțelor armate europene.

Amenințarea rusă duce la sporirea cheltuielilor pentru Apărare în țările NATO, conchide Politico.

În România, dezbaterea ultimelor săptămâni vizează cât de nepregătită este Armata pentru a face față unui eventual atac, o lege a serviciului voluntar militar este abia în stadiu de proiect, iar Ministerul Apărării anunță scoaterea la concurs a peste 5.000 de posturi de militari profesioniști.

Recent, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, avertiza la Europa Liberă cu privire la deficitul de personal din Armată. 6.000 de angajați au părăsit Ministerul Apărării numai în 2023.

Un posibil măcel în Gaza

„Operațiunile militare de la Rafah ar putea duce la un măcel în Gaza”, a declarat reprezentantul Națiunilor Unite pentru afaceri umanitare, Martin Griffiths, potrivit BBC. Lipsesc „garanțiile de siguranță, ajutoarele și capacitatea personalului de a menține această operațiune pe linia de plutire”, a adăugat el.

Rafah, 13 februarie 2024. Peste un milion de civili sunt în orașul pe care Israelul amenință că îl va lua cu asalt.
Rafah, 13 februarie 2024. Peste un milion de civili sunt în orașul pe care Israelul amenință că îl va lua cu asalt.

Negocierile de marți pentru un armistițiu, în care sunt implicate SUA, Egiptul și Qatarul, nu au avut niciun rezultat, precizează Reuters, iar liderii lumii continuă să ceară Israelului să își tempereze atacul asupra orașului Rafah, în care se află peste un milion de civili. Aceștia trăiesc în corturi, fără provizii optime de apă, alimente și medicamente.

Potrivit The New York Times, negocierile de la Cairo vor continua încă trei zile, la un nivel diplomatic mai scăzut. Deși participanții se declară optimiști, cele două tabere nu cad de acord cu privire la numărul de prizonieri Hamas pe care Israelul ar trebui să îi elibereze pentru ostaticii care se mai află încă în Gaza.

Alte subiecte:

  • Libertatea: Megaafacere PNL cu trei imobile din centrul Capitalei. Tranzacție-record, de peste 9,3 milioane de euro, în regim preferențial.
  • Tribunalul București a admis în principiu o cerere de revizuire a sentinței definitive de condamnare din dosarul lui Dan Voiculescu. Detalii pe G4Media.
  • Președintele PNL Vâlcea, Cristian Buican, s-ar alia „împotriva PSD” cu Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), transmite Digi24. La București, negocierile PNL – PSD cu privire la calendarul și colaborarea în alegeri sunt blocate.

Așteptăm mesajele tale la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.

Toate bune,

Carmen

  • 16x9 Image

    Carmen Valică

    A început să lucreze în presă în 2000, când studia încă jurnalismul la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Pasionată de radio, Carmen s-a mutat la București în 2004, când s-a alăturat redacției în limba română a BBC World Service. După închiderea acesteia a lucrat la Radio România Actualități iar apoi, timp de cinci ani, s-a dedicat comunicării și relațiilor publice. A revenit în presă în 2020 iar din ianuarie 2021 s-a alăturat echipei Europa Liberă România.

    valican@rferl.org

XS
SM
MD
LG