Linkuri accesibilitate

3 minute | Cadoul lui Donald Trump pentru Europa. Apel către Israel. Țara arde, coaliția negociază


Președintele Franței, Emmanuel Macron (dreapta) este un promotor al autonomiei strategice a Europei. Declarații anti-NATO ale fostului președinte american, Donald Trump, îi susțin abordarea. (Fotografie din 2019)
Președintele Franței, Emmanuel Macron (dreapta) este un promotor al autonomiei strategice a Europei. Declarații anti-NATO ale fostului președinte american, Donald Trump, îi susțin abordarea. (Fotografie din 2019)

După valul de îngrijorare și revoltă transmis în Europa de declarațiile lui Donald Trump, care neagă și resping esența NATO — apărarea colectivă, în analizele de presă și-a făcut loc partea plină a paharului: E timpul pentru mai multă autonomie europeană în domeniul apărării colective.

Bun găsit,

Iată principalele știri:

  • Lideri europeni pledează pentru mai multă implicare europeană în domeniul apărării colective. Germania sporește producția de muniție și promite că va atinge pragul de 2% din PIB pentru bugetul Apărării.
  • Președintele SUA, Joe Biden, se alătură liderilor internaționali care cer Israelului să renunțe la planul unui atac major asupra orașului Rafah din Fâșia Gaza.
  • În România, liderii Coaliției de guvernare (PSD + PNL) nu au ajuns la un acord cu privire la calendarul alegerilor din 2024 și o potențială strategie comună pentru acestea.

Cadoul lui Trump pentru Europa

„Donald Trump tocmai a făcut Europei o favoare”, scrie Politico — aceasta s-ar putea să ia acum în serios chestiunea apărării colective, dat fiind că favoritul la candidatura republicană în alegerile prezidențiale din SUA „îl invită pe Putin să atace aliații ai SUA din NATO”.

Indiferent ce se întâmplă în alegerile din SUA, Europa trebuie să își câștige autonomia în domeniul apărării, adaugă publicația. Problema dependenței de SUA nu este una nouă, iar pragul de 2% din produsul intern brut (PIB) pentru Apărare este ignorat de prea multe țări din Europa.

Polonia, Franța și Germania au acționat rapid și au promis luni că vor spori capacitatea de apărare a Europei și de sprijinire a Ucrainei, transmite France24. Miniștrii de Externe din cele trei țări s-au întâlnit în Franța, în timp ce premierul Poloniei, Donald Tusk, a discutat cu președintele Emmanuel Macron la Paris și cu cancelarul Olaf Scholz la Berlin.

„Unul pentru toți și toți pentru unul”, a transmis Donald Tusk potrivit The Guardian, fără a face un secret din faptul că răspunde astfel declarațiilor lui Donald Trump. Publicația notează însă și declarații mai nuanțate, inclusiv cea a premierului Estoniei, Kaja Kallas, care a spus că poate declarațiile lui Trump „îi vor trezi pe aliații care nu au făcut prea multe până acum”.

Premierul Poloniei, Donald Tusk (stânga) și președintele Franței, Emmanuel Macron, după discuțiile din 12 februarie 2024 menite să întărească propria capacitate a Europei de a se apăra.
Premierul Poloniei, Donald Tusk (stânga) și președintele Franței, Emmanuel Macron, după discuțiile din 12 februarie 2024 menite să întărească propria capacitate a Europei de a se apăra.

Din alianța Polonia — Franța — Germania, doar Polonia a alocat apărării în 2023 mai mult de 2% din PIB, potrivit datelor prezentate de The Washington Post. Președintele Franței vorbește de mult de o „autonomie strategică” a Europei, dar nu a făcut ceva practic pentru a o transforma în realitate, după cum scrie Politico.

În 2023, Franța a alocat Apărării 1,9% din PIB, Germania 1,57.

În privința Germaniei, Olaf Scholz, care a inaugurat ieri construcția unei noi fabrici de muniție, promite că acest lucru se va schimba, notează The Guardian. Producția de armament trebuie sporită, iar sprijinul către Ucraina trebuie să continue, a transmis liderul de la Berlin.

Fabrica inaugurată de Scholz aparține companiei Rheinmetall, care a preluat recent pachetul majoritar de acțiuni la Automecanica Mediaș.

Directorul Rheinmetall, Armin Papperger, a spus la BBC că Europa ar putea fi capabilă să se apere singură în circa 10 ani. Stocurile de muniție sunt acum goale, a adăugat el.

Despre apărare și în Europa Liberă România, Anca Grădinaru analizează în această dimineață de ce nu poate doborî Armata României dronele rusești care intră în spațiul național.

Apel către Israel

Președintele SUA, Joe Biden, cere Israelului să îi protejeze pe civilii din Rafah, Fâșia Gaza, titrează BBC.

După cum explică Europa Liberă, într-o vizită la Casa Albă luni, regele Abdullah al II-lea al Iordaniei a spus: „Nu ne putem permite un atac israelian asupra Rafah. Este sigur că va produce o altă catastrofă umanitară”. Președintele Biden a adăugat că „o operațiune militară majoră în Rafah nu ar trebui să se desfășoare fără un plan credibil pentru asigurarea siguranței și sprijinului a peste 1 milion de persoane care se adăpostesc acolo”.

Rafah, Fâșia Gaza, 12 februarie 2024.
Rafah, Fâșia Gaza, 12 februarie 2024.

Declarațiile nu mai sunt suficiente, transmite editorialistul The Washington Post Ishaan Tharoor. Europa are o problemă cu declarațiile lui Donald Trump despre NATO, dar și cu atitudinea lui Biden față de Israel, spune el. În plus, lumea arabă contemplă dubla măsură – Israelul primește sprijin militar, în timp ce numărul victimelor civile din Gaza continuă să crească.

„Țara arde”

O listă a problemelor pe care le au cetățenii români în viața de zi cu zi include, cu siguranță, sistemul sanitar - sute de pacienți au fost ținuți luni la ușile camerelor de gardă, în urma unui atac cibernetic în spitale, sistemul informatic al cardurilor de sănătate este o glumă, protestele medicilor de familie sunt frecvente, jumătate dintre comune nu au medic permanent.

Problema politicienilor aflați la guvernare pare însă să fie cu totul alta — presa din România analizează pe larg eșecul PSD și PNL de a ajunge la o înțelegere cu privire la calendarul alegerilor.

„Liderii PSD și PNL nu se înțeleg pe candidatul la prezidențiale. Comasarea alegerilor s-ar putea anula”, titrează Hotnews. Neînțelegerea e simplă: PSD îl dorește Marcel Ciolacu drept candidatul Coaliției la alegerile prezidențiale din decembrie în timp ce liberalii vor să fie Nicolae Ciucă.

Atât președintele PNL, Nicolae Ciucă (stânga), cât și cel al PSD, premierul Marcel Ciolacu, ar fi vizați de partidele lor drept candidați la președinție.
Atât președintele PNL, Nicolae Ciucă (stânga), cât și cel al PSD, premierul Marcel Ciolacu, ar fi vizați de partidele lor drept candidați la președinție.

O nouă negociere ar urma să aibă loc vineri, scrie G4Media, dar nu cu mult optimism. Potrivit unei surse Libertatea, „nu știm ce șanse mai sunt să ne înțelegem”.

„PNL și PSD, agenți electorali pentru AUR și SOS”, scrie Ioana Ene Dogioiu în Spotmedia. Felul în care decurg negocierile demonstrează că discuțiile despre comasare nu vizau, de fapt, ca întregul proces să fie mai ușor pentru alegători sau să obțină combaterea ascensiunii extremismului, spune jurnalista.

„Dacă vor mai combate mult extremismul în felul acesta, PSD și PNL vor reuși să ridice scorul AUR și SOS dincolo de cele mai frumoase speranțe chiar ale acestora, pentru că vor înfuria peste măsură un electorat care, până la urmă, nu vrea nici minuni, nici ploaie cu cârnați, ci doar un strop de competență, eficiență, coerență și decență din partea guvernării”, adaugă editorialista Spotmedia.

Între timp, Mircea Geoană, oficial NATO, spune că Marcel Ciolacu i-a propus să candideze la președinția României din partea PSD. Întreaga poveste pe Digi24.

Alte subiecte:

  • Ucraina mulțumește României pentru cele „15 convoaie militare trimise”, detalii pe Hotnews.
  • Echipa de campanie a lui Joe Biden pentru alegerile prezidențiale din SUA și-a lansat cont de TikTok, platformă interzisă pe dispozitivele oficiale ale administrației americane — The Guardian.
  • Cine va ancheta corupția din Biserica Ortodoxă Română – Adevărul.

Așteptăm mesajele tale la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.

Toate bune,

Carmen

  • 16x9 Image

    Carmen Valică

    A început să lucreze în presă în 2000, când studia încă jurnalismul la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Pasionată de radio, Carmen s-a mutat la București în 2004, când s-a alăturat redacției în limba română a BBC World Service. După închiderea acesteia a lucrat la Radio România Actualități iar apoi, timp de cinci ani, s-a dedicat comunicării și relațiilor publice. A revenit în presă în 2020 iar din ianuarie 2021 s-a alăturat echipei Europa Liberă România.

    valican@rferl.org

XS
SM
MD
LG