Linkuri accesibilitate

3 minute | Scenariu cu moartea lui Putin, comasarea alegerilor, bani pentru guvernul Ciucă


Rusia a înăsprit pe 11 aprilie 2023 legislația cu privire la recrutarea forțelor militare.
Imagine din 10 noiembrie 2022, de la recrutarea anuală din Omsk/ Rusia.
Rusia a înăsprit pe 11 aprilie 2023 legislația cu privire la recrutarea forțelor militare. Imagine din 10 noiembrie 2022, de la recrutarea anuală din Omsk/ Rusia.

La peste 30 de ani de la Revoluția din ’89, parlamentari PSD încearcă să aducă României mai mulți revoluționari. În fapt, mai mulți beneficiari ai indemnizației lunare acordată acestora. Între timp, Ucraina luptă pentru existență, iar tabla de șah a lumii încearcă să dezlege misterul E. Macron.

Bun găsit,

Iată principalele știri:

  • Autoritățile americane poartă discuții bilaterale pentru a diminua tensiunile apărute în urma apariției pe internet a unor documente secrete. În fiecare zi apar noi dezvăluiri.
  • În România, liderii PNL și PSD negociază posibilitatea comasării unora dintre alegerile de anul viitor (europarlamentare, prezidențiale, locale, parlamentare).
  • Guvernul României analizează azi soluțiile pentru reducerea cheltuielilor. Sunt în discuție și banii pentru refugiații ucraineni.

Războiul online

Știrile legate de războiul împotriva Ucrainei sunt dominate zilele acestea, în majoritatea publicațiilor internaționale, de detaliile scurgerilor de informații secrete din mediul militar și de securitate americane. The Guardian și presa britanică în general menționează cei 50 de membri ai unor servicii speciale care luptă în Ucraina. Cei mai mulți sunt britanici.

The New York Times publică detalii dintr-un alt document confidențial ajuns pe internet, cu patru scenarii inedite ale războiului și consecințele lor potențiale. Printre variantele imprevizibile se află moartea lui Vladimir Putin, moartea lui Volodimir Zelenski sau un atac ucrainean asupra Kremlinului.

Detalii confidențiale continuă să apară și în această dimineață – Reuters transmite în exclusivitate că Serbia, care nu s-a alăturat sancțiunilor împotriva Rusiei, ar fi fost de acord să sau ar fi livrat deja armament Ucrainei.

Dezvăluirile recente ale documentelor confidențiale americane arată că SUA nu sunt atât de optimiste cu privire la starea forțelor armate ucrainene pe cât declara președintele Joe Biden în public. Imagine din 29 martie din timpul Summitului pentru democrație online, găzduit de președintele SUA.
Dezvăluirile recente ale documentelor confidențiale americane arată că SUA nu sunt atât de optimiste cu privire la starea forțelor armate ucrainene pe cât declara președintele Joe Biden în public. Imagine din 29 martie din timpul Summitului pentru democrație online, găzduit de președintele SUA.

Despre platformele online (Discord, 4chan) pe care au apărut documentele și legătura lor cu discursul urii și propagarea violenței, scrie The New York Times.

În România, Spotmedia transmite că documente confidențiale apărute pe internet ar dezvălui o implicare mai mare a sprijinirii Ucrainei decât doresc autoritățile de la București să confirme. România a ajuns însă în ultimele 24 de ore în presa internațională din alt motiv – decizia de a cumpăra avioane F-35, via Reuters.

Din Rusia, principala știre este cea a modificării legislative care face extrem de dificilă evitarea unui ordin de înrolare. Cei chemați să lupte în Ucraina (de acum și online) nu mai pot părăsi țara, scrie The New York Times.

România. Comasarea alegerilor, spioni, steaguri

România ar putea avea curând mai mulți „revoluționari”. Un amendament discutat în Parlament, la propunerea reprezentanților PSD, sporește numărul celor care pot primi statutul de „Luptător cu rol determinant în Revoluția Română” și deci indemnizație de circa 2.000 de lei pe lună. Ar beneficia chiar și președintele PSD, Marcel Ciolacu. Toate detaliile, în Europa Liberă.

În România, agenda zilei aduce ședința de guvern la care ar putea fi decisă modificarea criteriilor de acordare a sprijinului pentru refugiații ucraineni, cu consecințe analizate de Europa Liberă la ultima ediție Țară în service.

O altă temă a ședinței, explicată de Digi24, este cea a reducerii cheltuielilor bugetare cu un total de 20 de miliarde de lei. Membrii guvernului trebuie să își prezinte soluțiile pentru reduceri la fiecare minister.

PNL și PSD par să lucreze tot mai mult la strategiile menite să le aducă avantaje în alegerile (locale, parlamentare, prezidențiale, europarlamentare) programate pentru 2024. În imagine, liderii celor două partide - Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu.
PNL și PSD par să lucreze tot mai mult la strategiile menite să le aducă avantaje în alegerile (locale, parlamentare, prezidențiale, europarlamentare) programate pentru 2024. În imagine, liderii celor două partide - Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu.

În plan politic, prioritățile sunt altele și au de-a face cu alegerile de anul viitor. Libertatea prezintă scenariile și mizele celor două partide aflate la guvernare, iar Hotnews.ro identifică „ce nu spune PNL când vorbește despre comasarea alegerilor”.

G4Media publică o investigație despre cum a ajuns o televiziune promovată de fiica minoră a lui Dan Diaconescu să funcționeze într-o clădire a Ambasadei Rusiei la București.

Firul legăturilor dezvăluite de G4Media merge de la fiul lui Antonie Iorgovan („părintele” Constituției de după 1989) și patronul Sorin Voinea „de la Jiu”, la Dan Diaconescu, George Simion – liderul partidului parlamentar AUR, Ambasada Rusiei și temele propagandei Kremlinului așa cum se regăsesc ele în România.

În fine, Europa Liberă România scrie și despre scandalul „fără noimă” al steagurilor de la Timișoara. Primarul Dominic Fritz este somat să le dea jos până la Paștele ortodox. (Despre miza PSD și PNL de a înlătura la anul primarii USR – în Libertatea).

Singurătatea dlui Macron

Criticile la adresa politicii externe a președintelui Franței, Emmanuel Macron (cu zâmbete largi către China și apel la distanțarea Europei de SUA) nu au făcut decât să se intensifice în ultimele zile și să fie tot mai clare în Statele Unite.

Macron e mai izolat ca oricând, scrie The New York Times, iar echipa sa face eforturi tot mai mari de a diminua din efectele declarațiilor din weekend, când liderul de la Élysée a sugerat că situația Taiwanului nu ar fi „treaba” Europei.

Criticile la adresa atitudinii prietenoase față de China a președintelui Franței, Emmanuel Macron (dreapta), s-au amplificat în ultimele zile. Imagine din 6 aprilie, când Macron s-a întâlnit cu președintele Xi Jinping (stânga) la Beijing.
Criticile la adresa atitudinii prietenoase față de China a președintelui Franței, Emmanuel Macron (dreapta), s-au amplificat în ultimele zile. Imagine din 6 aprilie, când Macron s-a întâlnit cu președintele Xi Jinping (stânga) la Beijing.

Oficialii din Taiwan sunt uimiți, scrie Reuters, iar Politico trece în revistă (într-un articol al cărei variantă audio e lecturată cu ajutorul inteligenței artificiale) reacțiile din estul Europei – dacă Macron propune „autonomie strategică” față de SUA, Polonia cere „parteneriat strategic”.

„Oops, he’s done it again”, scrie Politico în analiza „antecedentelor” lui Macron, în care arată că Franța e doar pe locul 10 în lista țărilor care ajută Ucraina, dar vorbește degajat despre o „autonomie strategică” a Europei. Și tot aici – câte puncte câștigă Xi Jinping cu ajutorul lui Emmanuel Macron.

Alte subiecte:

  • Jurnaliștii The Washington Post au lucrat timp de șapte luni la seria de articole în care analizează ce înseamnă puștile semi-automate AR-15 pentru societatea americană.
  • O femeie a decedat în China din cauza gripei aviare H3N8, un virus care circulă din 2002 şi care nu a făcut până acum victime în rândul oamenilor, transmite Agerpres.
  • Președintele SUA, Joe Biden, a ajuns în Irlanda de Nord. La 25 de ani de la Acordul din Vinerea Mare, care a adus pacea în Irlanda de Nord, Biden încearcă să ajute la menținerea acesteia, scrie The Guardian.

Ne puteți scrie la adresa de e-mail treiminute@rferl.org sau pe paginile noastre de Facebook și Instagram.

Pe mâine,
Carmen

  • 16x9 Image

    Carmen Valică

    A început să lucreze în presă în 2000, când studia încă jurnalismul la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Pasionată de radio, Carmen s-a mutat la București în 2004, când s-a alăturat redacției în limba română a BBC World Service. După închiderea acesteia a lucrat la Radio România Actualități iar apoi, timp de cinci ani, s-a dedicat comunicării și relațiilor publice. A revenit în presă în 2020 iar din ianuarie 2021 s-a alăturat echipei Europa Liberă România.

    valican@rferl.org

XS
SM
MD
LG