Primii parlamentari ajunși la Camera Depturaților sunt cei de la POT
Andreea Ofițeru este ziarista Europa Liberă aflată la Camera Deputaților. Ea transmite că primii parlamentari ajunși la sala de plen sunt cei ai Partidului Oamenilor Tineri (POT).
POT, un partid cvasi-necunoscut înainte de alegerile de la 1 decembrie, a reușit în mod surprinzător să depășească pragul electoral și să trimită în parlament 23 de deputați și 7 senatori.
POT este principalul partid care a susținut candidatura lui Călin Georgescu la prezidențiale.
Configurația Parlamentului României după alegerile din 1 decembrie
Ce se întâmplă la prima ședință a camerelor Parlamentului
Validarea mandatelor
Până la alegerea Biroului Permanent, lucrările Camerei Deputaţilor sunt conduse de deputatul cu cel mai mare număr de mandate parlamentare exercitate, în calitate de preşedinte senior, asistat de cei mai tineri patru deputaţi, în calitate de secretari. O prevedere similară este valabilă şi în cazul Senatului.
Pentru validarea mandatelor, Camera Deputaţilor alege în prima sa şedinţă o Comisie de Validare compusă din 30 de deputaţi, care să reflecte configuraţia politică a Camerei. Comisia funcţionează pe întreaga durată a mandatului Camerei Deputaţilor. În cazul Senatului, numărul membrilor Comisiei de Validare este 15.
La ambele Camere, componenţa Comisiei de Validare este aprobată cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.
Comisia de Validare are rolul de a verifica mandatele parlamentarilor și, dacă e cazul, să amâne sau să invalideze mandate, în cazul în care constată nerespectarea legii.
Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc în şedinţe separate, de drept, în cel mult 5 zile de la constituirea Comisiei de validare, pentru dezbaterea raportului acesteia. Raportul Comisiei de validare e apoi votat în plen.
Camera Deputaţilor este legal constituită după validarea a două treimi din mandatele de deputaţi şi după depunerea jurământului de către aceştia, prevedere valabilă şi în cazul senatorilor.
Depunerea jurământului
După constituirea legală a Camerei Deputaţilor şi a Senatului, fiecare deputat şi fiecare senator depune în faţa plenului Camerei din care face parte, întrunită în şedinţă solemnă, jurământul de credinţă faţă de ţară şi popor:
„Jur credinţă patriei mele România;Jur să respect Constituţia şi legile ţării;Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României;Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor;Aşa să mă ajute Dumnezeu. Jurământul de credinţă se poate depune şi fără formula religioasă, care se înlocuieşte cu formula:Jur pe onoare şi conştiinţăşi aceasta prefaţează jurământul.”
Refuzul de a depune jurământul de credinţă atrage invalidarea mandatului.
Alegerea conducerii Camerei Deputaților
După constituirea Camerei Deputaţilor se aleg preşedintele Camerei Deputaţilor şi apoi ceilalţi membri ai Biroului permanent. Preşedintele Camerei Deputaţilor este ales pe toată durata mandatului Camerei, prin vot secret. Fiecare grup parlamentar propune un candidat pentru funcție. La Senat are loc o procedura similară.
Incompatibilităţile parlamentarilor
- Nimeni nu poate fi, în acelaşi timp, deputat şi senator.
- Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de membru al Guvernului.
- Alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege organică.
Imunitate parlamentară
- Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.
- Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
- În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Ministrul Justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.