Documentul arată că România se mândreşte cu „un peisaj mediatic divers şi relativ pluralist, care oferă un teren fertil pentru investigaţii de interes public cu impact puternic.” Principalele probleme pentru presa din România rămân lipsa de transparenţă în privința finanțării, încrederea publicului larg în instituțiile de presă și o serie de dificultăţi de pe piaţă care subminează fiabilitatea informaţiilor.
Detenţia jurnaliştilor, închiderea instituțiilor de presă independente şi dezinformarea s-au intensificat în mod semnificativ în ultimul an, potrivit indexului anual al libertăţii presei în lume publicat de Reporteri fără frontiere (RSF).
Indexul clasifică 180 de ţări în funcţie de capacitatea jurnaliştilor de a lucra şi de a relata liber şi independent.
Cazul Emilia Șercan
În ceea ce privește România, raportul arată că, „siguranţa jurnaliştilor rămâne un motiv de îngrijorare, deoarece aceştia sunt adesea ţinta unor atacuri, ameninţări şi intimidări.
În cazul campaniei de hărţuire şi de denigrare de profil înalt împotriva reporterului Emilia Sercan, autorităţile nu numai că nu au făcut dreptate, dar au fost suspectate de complicitate.
Supravegherea rămâne o problemă, serviciile de informaţii căutând să obţină o putere şi o influenţă mai mare pe fondul războiului din Ucraina şi al altor conflicte internaţionale".
În plus, spune raportul, există date că justiţia încearcă din ce în ce mai mult să forţeze mass-media să îşi dezvăluie sursele. Numărul de procese abuzive a crescut, în timp ce hotărârile judecătoreşti nu respectă întotdeauna standardele privind libertatea presei.
Peisajul media românesc
Marile grupuri media europene, precum Ringier, PPT Group și Dogan Media International, își desfășoară activitatea alături de jucători locali, fie ei mari sau mici, printre care se numără Intact Media Group, RCS&RDS, Hotnews, G4Media, Recorder, Rise Project și PressOne.
Pe piața media românească, diversitatea este evidentă, însă aceasta este fragmentată, cu numeroase canale de televiziune a căror stabilitate financiară este fragilă. Deciziile editoriale sunt adesea influențate de interesele proprietarilor, transformând media într-un instrument de propagandă.
În România, media suferă de lipsa independenței și se confruntă cu încercări de interferență, în special în ceea ce privește numirile la conducerea radioului și televiziunii publice, precum și la Consiliul Național al Audiovizualului. Partidele politice pot obține o acoperire favorabilă în mass-media în schimbul unei finanțări opace. De asemenea, politicienii populiști adoptă un discurs agresiv față de jurnaliști.
Norvegia în frunte
Norvegia se menține în fruntea clasamentului libertății presei pentru al 22-lea an consecutiv, în timp ce Eritreea ocupă ultimul loc, poziția 180, după Coreea de Nord în ultimii doi ani. Franța a coborât de pe locul 24 pe locul 21 din cauza unui efect mecanic, indicatorii țării rămânând „stagnați", a declarat Anne Bocandé, director editorial al unei ONG-uri care apără jurnaliștii, pentru AFP.
În general, condițiile pentru practicarea jurnalismului sunt dificile în trei sferturi din țările lumii.
În mod special, ONG-ul condamnă „lipsa evidentă de voință politică a comunității internaționale de a aplica principiile de protecție a jurnaliștilor" în Gaza. Conform documentului, ,,peste 100 de jurnaliști palestinieni au fost uciși de armata israeliană, dintre care cel puțin 22 în timpul exercitării profesiei”.
Într-un context mai amplu, clasamentul din 2024 subliniază că guvernele oferă mai puțină protecție jurnalismului sau chiar joacă un rol activ în dezinformare. Raportul semnalează „o deteriorare îngrijorătoare a sprijinului și a respectului pentru autonomia mass-medi”", într-un an considerat „cel mai mare an electoral din istoria mondială". Aproape jumătate din populația lumii este afectată de cel puțin un scrutin, de la India la Statele Unite și până la alegerile europene, ceea ce presupune noi „presiuni foarte puternice”.
În Argentina (locul 66, în scădere cu 26 de poziții), noul președinte ultraliberal Javier Milei a anunțat în martie închiderea agenției de presă de stat Télam, pe care a acuzat-o de „propagandă”. „Situația este deosebit de îngrijorătoare” în această țară condusă de unul dintre „prădătorii revendicați ai libertății presei”, avertizează ONG-ul.
În Sahel, juntele care au preluat puterea în Niger (locul 80), Burkina Faso (locul 86) și Mali (locul 114) „își întăresc în mod constant controlul asupra presei și îngreunează activitatea jurnaliștilor”, afirmă organizația.
Controlul asupra rețelelor sociale și a internetului este foarte strict în Vietnam (locul 174) și în China (locul 172), țară care, pe lângă faptul că încarcerează cel mai mare număr de jurnaliști din lume, practică cenzura și supravegherea.
În Europa de Est și în Asia Centrală, „cenzura presei s-a intensificat, într-o imitație spectaculoasă a actelor de represiune rusești”, observă specialiștii. Aici indicii arată așa: Belarus (locul 167), Georgia (103), Kârgâzstan (120) și Azerbaidjan (164). Rusia, unde Vladimir Putin a fost reales în martie, ocupă locul 162.
De asemenea, inteligența artificială generativă a fost adăugată la arsenalul de dezinformare. Un exemplu în acest sens este reprezentat de deepfake-ul audio al jurnalistei Monika Todova în Slovacia (locul 29, în scădere cu 12 poziții) înainte de alegerile parlamentare din toamna anului trecut. Conținutul a profitat în mod clar dezinformării proruse care abundă în această țară".
În altă parte în Europa, libertatea presei este „testată de majoritățile aflate la putere în Ungaria, Malta și Grecia”.
Interferențele extinse
În mai mult de trei sferturi din țările lumii, actorii politici sunt implicați în mod regulat în campanii de propagandă sau de dezinformare. Această implicare este descrisă ca fiind „sistematică” în 31 de țări. Cele mai mari scăderi ale libertății presei pot fi observate în Afganistan, sub regimul talibanilor (locul 178, în scădere cu 26 de poziții), Togo (locul 113, în scădere cu 43 de poziții) și Ecuador (locul 110, în scădere cu 30 de poziții).
În schimb, situația se îmbunătățește în Chile (locul 52, +31), Brazilia (locul 82, +10) și Polonia (locul 47, +10). „Voința politică poate duce la garanții mai bune” pentru mass-media, subliniază Anne Bocandé.
Acest clasament se bazează, pe de o parte, pe „un studiu cantitativ al abuzurilor comise împotriva jurnaliștilor” și, pe de altă parte, pe „un studiu calitativ”. Acesta din urmă se bazează „pe răspunsurile a sute de experți în domeniul libertății presei (jurnaliști, universitari, apărători ai drepturilor omului) la aproximativ o sută de întrebări”.
3 mai este ziua mondială a libertății presei.
