Linkuri accesibilitate

De cinci ori mai mulți copii ucraineni înscriși la școală în România. Regulile pentru ajutorarea refugiaților, mai aspre


Pablo Zapata a preluat funcția de reprezentant al Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați în România la începutul invaziei Rusiei din Ucraina. El crede că Guvernul a procedat corect când a condiționat ajutorul pentru refugiați de înscrierea copiilor la școală.
Pablo Zapata a preluat funcția de reprezentant al Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați în România la începutul invaziei Rusiei din Ucraina. El crede că Guvernul a procedat corect când a condiționat ajutorul pentru refugiați de înscrierea copiilor la școală.

Reprezentantul Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) în România, Pablo Zapata, spune că 24.000 de copii ucraineni vor învăța în școlile românești în anul școlar 2023-2024, de cinci ori mai mulți decât anul trecul.

5.000 de copii ucraineni au fost înscriși în școli românești anul trecut. Acum, însă, cu mai puțin de o lună înainte de începerea școlii, sunt cereri pentru înscrierea la școală a 24.000 de copii ucraineni refugiați în România.

Reprezentantul Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) în România, Pablo Zapata, spune într-un interviu acordat Europa Liberă că s-a întâlnit recent cu ministrul Educației, Ligia Deca, și cu reprezentanții inspectoratelor școlare, pentru a găsi locurile potrivite pentru acești copii.

De cinci ori mai mulți copii ucraineni înscriși la școlă în România, anunță Pablo Zapata (UNHR)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:17:57 0:00

Pablo Zapata spune că alți 8.000 de copii ucraineni urmează diferite cursuri în huburi care funcționează în mai multe orașe mari ale țării, precum București și Cluj-Napoca.

UNICEF și World Vision sunt printre organizațiile care primesc copii ucraineni încă de la începutul invadării Ucrainei de către Rusia.

În primăvara acestui an, Guvernul a decis să schimbe regulile pentru acordarea ajutorului pentru refugiații ucraineni.

Astfel, în loc să mai aloce proprietarilor români câte 50 de lei pentru cazarea fiecărui refugiat și 20 de lei pentru hrană pe zi, Guvernul a decis să acorde până la finalul acestui an 2.000 de lei pe lună pentru o familie de refugiați, dar ajutorul este condiționat.

Pe de o parte, familia de refugiați trebuie să aibă copiii înscriși într-o formă de învățământ, pe de altă parte, adulții trebuie să dovedească că lucrează sau cel puțin că își caută un loc de muncă.

Reprezentantul Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați crede că Guvernul a procedat corect. „Vedem experiența asta în multe țări când refugiații se întorc în țară”, spune el.

Statul român și românii îi ajută tot mai puțin pe refugiații ucraineni
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:31:09 0:00

„Se întorc mai puternici. Au trăit o altă experiență, în cazul de față într-o țară a Uniunii Europene. Sunt expuși unor tipuri diferite de standarde și vor contribui mai bine sau într-un fel diferit la reconstrucția și continuarea vieții în Ucraina când revin în țară”, completează Pablo Zapata.

„Așa că invitația noastră este să-și dea silința cât de mult pot. Și cred că decizia guvernului (n.r. de a schimba regulile ajutorului pentru refugiații ucraineni) merge categoric, în această direcție”, explică reprezentantul Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați în România.

Pablo Zapata spune că acum, în România, lucrează aproape 7.000 de ucraineni, cu peste o mie mai mulți decât înainte ca Executivul să schimbe regulile privind ajutoarele acordate refugiaților.

Datele vin de la Ministerul Muncii, unde reprezentanții UNHCR au fost săptămâna trecută.

„Noi știm, din cercetările pe care le facem, că 25 la sută dintre ucrainenii care se află în România și-au păstrat locurile de muncă din Ucraina și lucrează în regim de telemuncă”, spune înaltul reprezentant al ONU.

„Cercetările ne arată că încă 10 la sută lucrează sub diferite forme în România. Iar asta înseamnă că aproximativ 35 la sută, deci peste o tremie dintre refugiați se susțin singuri. Iar asta este chiar încurajator”, adaugă acesta.

Pablo Zapata face și bilanțul refugiaților ucraineni care mai sunt în România - 95.600 din cei aproape 4 milioane care au intrat în țară începând cu februarie 2022.

Reprezentantul Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați spune că acest număr nu ar trebui să pună probleme României din punct de vedere economic.

Sute de copii refugiați din Ucraina trăiesc și la Timișoara.
Sute de copii refugiați din Ucraina trăiesc și la Timișoara.

„95.000 de oameni este capacitatea unui mare stadion de fotbal. (…) Acum, desigur, situația este mai complexă în cazul refugiaților. Dar nu ne putem gândi că o țară ca România nu poate face față la așa ceva. Dacă ar fi așa, ar fi cu adevărat ceva groaznic”, spune Pablo Zapata.

Reprezentantul UNHCR anunță că, în acest moment, atât autoritățile cât și organizația sa se pregătesc pentru iarnă. Fac rezerve de materiale necesare în cazul în care alți refugiați vor veni în România.

„Dacă ne uităm la situația de anul trecut, de exemplu, când aproximativ 33.000 de oameni au venit și au rămas în România pe timpul iernii, facem provizii și autoritățile române fac provizii pentru ce s-ar putea întâmpla. Dar acum, sistemul știe mai bine ce are de făcut”, mai explică Pablo Zapata în interviul acordat Europa Liberă, pe care îl puteți urmări integral în videoclipul atașat.

  • 16x9 Image

    Anca Grădinaru

    Anca Grădinaru este senior correspondent la Europa Liberă din februarie 2023.
    Este jurnalist de 25 de ani. Anterior, a lucrat la Ziarul Adevărul, Antena 1, Antena 3, Digi 24 și Radio Europa FM.

    A realizat știri, anchete, reportaje și documentare, radio și de televiziune, în România, Ucraina, Irak, Statele Unite ale Americii, Canada și Australia.
     
    A transmis de la majoritatea summiturilor NATO de după aderarea României la Alianța Nord Atlantică și de la reuniuni ale Uniunii Europene, de la vizitele papilor la București și de la primele două ediții ale Jocurilor Invictus la care a participat România.

    Unele dintre reportajele Ancăi Grădinaru au fost premiate de New Mexico Associated Press și Asociația Profesioniștilor de Televiziune din România.

    La Europa FM, a realizat emisiunea „Interviurile Europa FM” și „Piața Victoriei”. Este absolventă a Universității “Lucian Blaga” din Sibiu și a unei burse de un an la New Mexico State University din Statele Unite ale Americii.

XS
SM
MD
LG