El a spus că reforma va veni în sprijinul consolidării unor comunităţi locale și a serviciilor publice din comunităţile respective, „astfel încât să eficientizăm administraţiile locale şi să existe firesc, ca o consecinţă imediată, şi o reducere a cheltuielor de administrare a autorităţilor locale, dar şi o eficientizare în sprijinul oamenilor prin această reformă”.
Romașcanu aproximează că proiectul de lege va fi gata în următoarele şase luni de zile, urmând să fie discutat în coaliţie şi apoi votat în Parlament.
„Sunt foarte multe lucruri care intră aici, inclusiv partea de educaţie, învăţământ, sănătate, acces la sănătate şi infrastructură şi aşa mai departe. Nu există principiul desfinţării, există principiul comasării, probabil şi acest lucru se va lua în discuţie”, a explicat Romaşcanu.
În octombrie, Uniunea Salvați România (USR) a depus primele proiecte din pachetul legislativ pentru reforma administrativ-teritorială a României. Printre măsuri, sunt reducerea numărului de județe și reorganizarea Bucureștiului.
„Este o realitate că 9 din 10 localităţi din România sunt falimentare în primul rând pentru că sunt prea mici”, spunea USR într-un comunicat remis presei la momentul lansării pachetului legislativ. „România are nevoie de structuri care să o dezvolte, nu de unele care doar să toace banii în beneficiul clientelei de partid”, a spus USR.
În cazul în care această reorganizare ar fi realizată, 17 miliarde de lei ar fi economisiți anual, din care se pot construi cinci-şase spitale regionale sau circa 2.000 de km de autostradă în fiecare an, declara deputatul USR Alin Apostol, unul din inițiatorii pachetului, alături de Narcis Mircescu şi Teodor Lazăr.
Proiectul de lege propune reorganizarea administrativ-teritorială a României în opt județe:
- Nord-Est (Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui)
- Sud-Est (Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea, Vrancea)
- Sud-Muntenia (Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Ialomiţa, Prahova, Teleorman)
- Sud-Vest Oltenia (Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea)
- Vest (Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş)
- Nord-Vest (Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare, Sălaj)
- Centru (Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu)
- Bucureşti-Ilfov (Municipiul Bucureşti şi Ilfov).
De asemenea, USR propune ca oraşele să nu poată avea mai puțin de 20.000 de locuitori, iar comunele, mai puțin de de 3.000 de locuitori.
„La rândul său, Bucureştiul nu va mai avea sectoare, ci subdiviziuni numite districte. Astfel, Capitala va avea o singură primărie şi mai multe structuri teritoriale care să implementeze şi să urmărească strategia de dezvoltare unitară, aşa cum se întâmplă în multe oraşe europene”, arată USR.
Numărul localităţilor sau al districtelor, forma lor de organizare şi alte detalii ar fi urmat să fie stabilite prin Strategia de Reorganizare Teritorială, elaborată de Comisia Naţională de Reorganizare Teritorială şi adoptată de Guvern şi Parlament.
În aprilie 2023, Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), cea mai puternică organizație de promovare a mediului de afaceri și principalul mediator dintre decidentul politic și antreprenorii români, a cerut Coaliției ca, în contextul preocupărilor privind reducerea cheltuielilor bugetare, să ia în considerare să facă o reorganizare administrativ teritorială, trecând de la 42 la 15 județe.
CCIR mai propunea redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5.000 de locuitori, precum și redefinirea noțiunii de oraș ca localitate cu cel puțin 10.000 de locuitori.
În viziunea experților CCIR, toate instituțiile publice deconcentrate ar trebui regrupate sub această nouă formă administrativă, iar reforma administrației ar aduce, printre altele, predictibilitate și fiscalitate redusă.
În prezent, România nu mai este o destinație atractivă pentru investitorii străini din punctul de vedere al forței de muncă calificate și din cauza retrocedărilor făcute haotic, avertiza Camera de Comerț.
Mai mult, România se află în prezent în „imposibilitatea de a oferi terenuri pentru deschiderea unor linii de producție, mai ales în contextul în care multe afaceri și-au început relocarea din Asia”, spunea CCIR.
Singura atractivitate pe termen mediu și lung a României poate rămâne fiscalitatea redusă susținută de predictibilitate, spun experții Camerei, care au avertizat asupra riscului ca „prin adoptarea unor măsuri eronate în ceea ce privește acoperirea găurilor bugetare, mediul de afaceri să devină, dacă nu un țap ispășitor, atunci cel puțin o victimă colaterală”.
