Parlamentul României a ridicat limita de viteză pe drumurile expres de la 100, la 120 de km/oră. O decizie corectă, spun experții, care cred că nu limitările legale de viteză ar duce la scăderea numărului de accidente, ci educația rutieră corespunzătoare.
Uniunea Europeană și-a dorit ca în deceniul 2010-2020 să scadă numărul accidentelor de circulație și a reușit, la nivelul întregii uniuni. Numărul deceselor rutiere a scăzut cu 36%, dar procentul s-a situat sub ținta de scădere de 50%.
Doar Grecia (54%) a depășit ținta urmată de Croația (44%), Spania (44%), Portugalia (43%), Italia (42%) și Slovenia (42%). În total, nouă state membre au înregistrat scăderi de 40% sau mai mult.
Cu 42 de decese rutiere la 1 milion de locuitori, UE rămâne continentul cu cele mai sigure drumuri din lume. Ca o comparație, media mondială este de peste 180.
Profilul șoferului-pericol
Fostul pilot de raliuri român, Titi Aur, spune că, avem modelele din alte țări la care ne putem uita atunci când căutăm o soluție pentru rezolvarea problemei.
„Să ne uităm la Franța care, în 2003-2004, era pe locul unu în Europa la morți, răniți pe șosea și președintele de atunci a spus că prioritatea națională este reducerea numărului de accidente. Asta a dus la o sumă, un lanț de măsuri care au însemnat practic la reducerea numărului de accidente, de morți, de la șapte mii și ceva pe an, la trei mii și ceva în timp de șapte ani. Acum, ei sunt la două mii șase sute de morți, dar au de trei ori populație mai multe ca noi și au kilometri parcurși mult mai mult ca noi”, spune Titi Aur.
Un alt exemplu este cel al Suediei care a reușit, în 25 de ani, să reducă numărul de accidente de la 700 la 180 prin implementarea unui program intitulat Vision Zero implementat ulterior și de Uniunea Europeană.
„Omul este principalul factor care a rămas în urmă în România, dacă șoselele s-au mai îmbunătățit, s-au mai făcut ce autostrăzi, s-au mai lărgit, s-au mai asfaltat, s-au mai îmbunătățit, dacă parcul auto se îmbunătățește cumva, la capitolul pregătire, educație șoferi am regresat. E mai rău decât înainte de Revoluție”, spune Titi Aur.
Din școala de șoferi lipsesc acum foarte multe lucruri care ar putea duce la diminuarea numărului de accidente pe șosele.
Fostul șofer de raliu face profilul conducătorului auto periculos - bărbatul de la douăzeci și cinci, treizeci de ani până de la cincizeci de ani, „adică bărbatul în putere care spune că știe tot, care uneori conduce de zece cincisprezece ani și care spune că are atâta experiență că nu mai are ce învăța.”
Polițiștii, legați de mâini, în fața unor legi inaplicabile
Educația este identificată ca principala cauză a accidentelor și de către fostul șef al Poliției Rutiere, Lucian Diniță. El spune că, a existat o perioadă când trendul numărului de morți pe șosele românești a fost descrescător, când se reluaseră constant cursurile în școli și existau campanii solide de informare.
„În România, șoferii nu știu, în mod special cel de la salvare, dar nici ceilalți șoferi nu știu, pe unde trebuie să meargă salvarea când ajunge într-o aglomerație cu mai multe benzi. În altă parte, o să vezi așa trei coloane de mașină de mașini pe trei benzi, se aude în spate o sirenă și toată lumea știe că între benzi trebuie să tragă stânga-dreapta și să facă loc să treacă salvarea printre ele”, exemplifică Titi Aur.
O altă problemă este lipsa de corelație între infrastructură și legislație.
„Nu poți să bagi în legislație că dai amendă pentru nerespectarea distanței. Cum poate polițistul să aprecieze această distanță dacă nu are niciun instrument? În Germania, există marcaje pe șosele pentru distanță, la noi nu există nimic”, spune Lucian Diniță.
Infrastructura și nesiguranța în locurile publice sunt elementele pe care șoferii profesioniști la identifică drept cauze de accidente.
„Pe centura Bucureștiului trec zilnic peste 140.000 de mașini și nu avem o centură continuă și cu separatoare totale complete de de circulație. S-au făcut numai invenții mai așa, mai mici, mai câte un sens girator, mai câte ceva, dar până la urmă sunt chestii de astea care sunt de nivel intermediar să zic așa, dacă vorbim despre lipsa de centuri la orașe, lipsa parcărilor pentru vehicule comerciale”, arată secretarul general al Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România, Radu Dinescu.
„Între București și Pitești avem multe spații de stații de maxi-taxi, e drept neoficiale, dar se întâmplă de zeci de ani. Locuitorii din satele apropiate autostrăzii lasă mașina undeva pe câmpul de lângă autostradă sau de podețul pe lângă care trece autostradă, iar maxi-taxi oprește unde îi vine pe banda de urgență”, explică Titi Aur cum se desfășoară traficul pe șosele cu anumite restricții.
Radu Dinescu spune și el că există o problemă de educație rutieră chiar și pentru șoferii profesioniști.
„Te duci la școala de șoferi și îi spui că vrei să învețe și să urce camionul pe rampă, și să întoarcă în spații înguste, să meargă printre jaloane, și instructorul îți dă replica cum că vrei un conducător auto, nu doar un posesor de permis.”
Importanța educației a fost testată de o companie mare care acționează în România. Ea și-a instruit toți șoferii la cursurile de condus defensiv și de atunci nu a mai avut niciun accident produs din vina șoferilor ei. Specialiștii în domeniu spun că situația de pe șoselele din România se va schimba doar atunci când societatea va înțelege importanța unui astfel de demers și va pune presiune pe autorități.
Cum arată datele în Occident
Pe baza cifrelor preliminare, 18 state membre au înregistrat cel mai mic număr vreodată de decese rutiere în 2020. La nivelul UE, decesele au scăzut cu o medie de 17% față de 2019, deși reducerea a fost departe de a fi uniformă, cu cele mai mari scăderi (de 20% sau mai mult) apar în Belgia, Bulgaria, Danemarca, Spania, Franța, Croația, Italia, Ungaria, Malta și Slovenia. În schimb, cinci state membre (Estonia, Irlanda, Letonia, Luxemburg și Finlanda) au înregistrat o creștere a deceselor, deși numărul în țările mici tinde să fluctueze de la an la an.
În timp ce evoluțiile fără precedent din 2020 au condus la unele modificări în clasamentul ratelor de deces din țări, cele mai sigure drumuri rămân în Suedia (18/milion), în timp ce România (85/milion) a raportat cea mai mare rată în 2020. Media UE a fost de 42/milion.
După cifrele scăzute din anul pandemic, numărul de morți pe șosele a început să crească din nou. România a ajuns la 93, față de 96 în 2019. Datele sunt preliminare.
Rămâne cea mai mare rată din UE. Numărul deceselor a crescut cu 8% în 2021. Aceasta corespunde unei scăderi de 4% între anul pre-pandemic 2019 și 2021, într-un ritm mai lent decât media UE care a scăzut cu 13%.
