Războiul lui Putin în Ucraina | Partidele proruse, interzise de parlamentul ucrainean. Operele pictorului Kuinji, furate de armata rusă

Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră informează că, în data de 2 mai, în interval de 24 de ore, la nivel naţional, prin punctele de frontieră au intrat în România 80.640 de persoane, dintre care 6.747 de cetăţeni ucraineni (în scădere cu 11,7% faţă de ziua precedentă).

Potrivit unui comunicat transmis marţi AGERPRES, pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 3.423 de cetăţeni ucraineni (în scădere cu 11,7%), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 1.199 de cetăţeni ucraineni (scădere cu 33,2%).

De la declanşarea crizei din ţara vecină (24 februarie) şi până luni, la ora 24,00, la nivel naţional, au intrat în România 843.268 de cetăţeni ucraineni.

Totodată, conform IGPF, începând cu data de 10 februarie (perioadă pre-conflict), au intrat în ţară noastră 877.797 de ucraineni.

Premierul britanic Boris Johnson se va adresa marţi parlamentului ucrainean prin videoconferinţă, o premieră pentru un lider occidental de la începutul invaziei ruse, şi va anunţa un ajutor militar suplimentar pentru Kiev de 300 de milioane de lire sterline, transmite AFP.

„Este momentul vostru de glorie", urmează să le spună premierul britanic parlamentarilor ucraineni, conform unei declaraţii făcute de Downing Street luni seara.

„Când ţara mea a fost ameninţată cu o invazie în cel de-al doilea război mondial, parlamentul nostru, ca şi al vostru, a continuat să se întrunească în timpul conflictului, iar poporul britanic a dat dovadă de o asemenea unitate şi hotărâre încât ne amintim de perioada noastră de mare pericol ca fiind momentul nostru de glorie", va mai spune Boris Johnson în timpul discursului programat să aibă loc în jurul orei 10:00 (09:00 GMT).

Şeful guvernului britanic urmează să anunţe o nouă componentă a ajutorului militar, în valoare de 300 de milioane de lire sterline (357 de milioane de euro), ce include în special echipamente de armament defensiv. Până în prezent, Marea Britanie a furnizat Ucrainei 5.000 de rachete antitanc, cinci sisteme de rachete antiaeriene cu peste 100 de rachete şi 4,5 tone de explozibili.

Statul Major General al Forţelor Armate ale Ucrainei afirmă, marţi dimineaţă, că inamicul rus continuă să se concentreze pe stabilirea controlului deplin asupra aşezărilor Rubijne şi Popasna, în timp ce ia măsuri pentru a-şi completa echipamentele distruse în timpul luptelor.

„Inamicul ia măsuri de refacere a pierderilor semnificative de echipamente din unităţile forţelor armate ale Federaţiei Ruse care desfăşoară ostilităţi pe teritoriul Ucrainei. Potrivit informaţiilor disponibile, în oraşul Boguchar, regiunea Voronej, între 27 aprilie şi 2 mai 2022, au fost scoase din depozite şaptesprezece tancuri şi şaizeci de BMP-1. Acestea au fost trimise în teritoriile ucrainene ocupate temporar de trupele ruseşti”, se araă, marţi dimineaţă, în ultimul raport al Statului Major General al Forţelor Armate ale Ucrainei.

Potrivit documentului, ruşii au continuat să bombardeze, în ultimele 24 de ore, oraşul Harkov şi aşezările din apropiere.

„În direcţia Doneţk, principalele eforturi ale inamicului rus continuă să se concentreze pe stabilirea controlului deplin asupra aşezărilor Rubijne şi Popasna şi pe înaintarea în direcţia aşezărilor Lîman şi Sloviansk. În cursul zilei precedente, unităţile de apărare aeriană ale Apărării Aeriene şi ale Forţelor Terestre au lovit şapte drone Orlan-10 şi o drone Forpost”, se mai arată în raport.

Ucrainenii susţin că douăsprezece atacuri ruseşti au fost respinse în regiunile Doneţk şi Lugansk în ultimele 24 de ore.

Îți mai recomandăm

Ce are de gând Rusia în Transnistria? Varianta invaziei aeriene și a unei diversiuni la Chișinău

Înaltul Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR) a anunţat, luni, că, până în 11 aprilie, au fost raportate 4.335 de victime civile în Ucraina, între care cel puţin 1.842 de morţi. Oficialii estimează, însă, că numărul real al victimelor este „considerabil mai mare”, dar din multe zone unde se dau lupte grele, aflate sub control rusesc, raportarea victimelor este extrem de dificilă.

„De la ora 4 dimineaţa, la 24 februarie 2022, când a început atacul armat al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, până la ora 24:00, la 10 aprilie 2022 (ora locală), Înaltul Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR) a înregistrat 4.335 de victime civile în această ţară: 1.842 de morţi şi 2.493 de răniţi”, a transmis, luni, instituţia.

Printre victime se numără:

• un total de 1.842 de persoane ucise (474 de bărbaţi, 301 femei, 28 de fete şi 50 de băieţi, precum şi 70 de copii şi 919 adulţi al căror sex este încă necunoscut)
• un total de 2.493 de răniţi (287 de bărbaţi, 216 femei, 49 de fete şi 50 de băieţi, precum şi 134 de copii şi 1.757 de adulţi al căror sex este încă necunoscut)
• în regiunile Doneţk şi Lugansk: 1.916 victime (656 de morţi şi 1.260 de răniţi)
• pe teritoriul controlat de guvern: 1.566 de victime (583 de morţi şi 983 de răniţi)
• pe teritoriul controlat de „republicile" autoproclamate: 350 de victime (73 de morţi şi 277 de răniţi)
• în alte regiuni ale Ucrainei (oraşul Kiev şi regiunile Cerkasî, Cernihiv, Harkov, Herson, Kiev, Nikolaiev, Odesa, Sumî, Zaporojie, Dnipropetrovsk şi Jîtomir), care se aflau sub controlul guvernului în momentul în care au avut loc victimele: 2.419 victime (1.186 morţi şi 1.233 răniţi)