Război în Ucraina | Grupul Wagner ar putea constitui un sfert dintre combatanții ruși. Zelenski: Rusia pregătește o escaladare a războiului

Ministrul adjunct al afacerilor externe al Ucrainei, Emine Dzheppar, a postat imagini care descriu consecințele atacului rusesc cu rachete asupra Hersonului.

Se pare că o persoană a fost ucisă și alta rănită în urma atacului.

Revista Foreign Policy a relatat, citând oficiali anonimi americani și europeni, că Turcia a început să livreze muniții de artilerie cu dispersie către Ucraina la sfârșitul anului trecut. Potrivit publicației, anterior, Kievul a încercat fără succes să obțină astfel de livrări din partea Statelor Unite.

După cum se precizează în postare, Turcia trimite Ucrainei așa-numitele muniții convenționale avansate cu dublă utilizare (dual-purpose improved conventional munition, DPICM), care au fost produse în această țară în timpul Războiului Rece în cadrul unui acord cu Statele Unite. Aceste proiectile sunt concepute pentru a distruge tancuri, iar atunci când sunt lansate, fiecare dintre ele se sparge în 88 de muniții mai mici.

Armele cu muniție cu dispersie sunt interzise de o convenție internațională adoptată în 2010, dar Ucraina, Turcia, Statele Unite și Rusia nu au aderat la aceasta.

Principalul pericol al munițiilor cu dispersie constă în faptul că astfel de proiectile sau rachete transportă multe dispozitive explozive independente mai mici care afectează zone mari. În același timp, un anumit număr de astfel de încărcături nu explodează și, timp de mai mulți ani, ele pot reprezenta un pericol pentru populația civilă.

Legile americane interzic exportul de DPICM tocmai din cauza proporției mari de muniție care nu explodează imediat, explică Foreign Policy.

Potrivit autorilor publicației, autoritățile turce au încercat să ascundă furnizarea de astfel de obuze către Ucraina timp de mai multe luni. Jurnaliștii relatează că expedierea munițiilor a început în noiembrie, dar nu este încă clar dacă acestea sunt deja folosite pe câmpul de luptă.

„După ce SUA au refuzat [Ucrainei] furnizarea de muniții cu dispersie, Turcia a devenit singurul loc de unde le puteau obține”, citează revista una dintre sursele sale. „Acest lucru arată că Turcia, deși încearcă să mulțumească Rusia în anumite privințe, oferă Ucrainei un sprijin militar foarte important.”

Ambasada Turciei la Washington și Ministerul ucrainean al Apărării nu au răspuns la solicitările Foreign Policy de a face comentarii cu privire la transporturile de muniții cu dispersie.

Potrivit revistei, Turcia a produs atât muniții cu dispersie de 155 de milimetri (acestea sunt folosite în multe sisteme ale țărilor NATO), cât și de 122 de milimetri – acestea sunt mai familiare armelor sovietice, rusești și ucrainene.

Autorii publicației scriu că Ucraina are nevoie de încărcături cu dispersie, printre altele, pentru a sparge barierele rusești în spațiile deschise din Donbas. În plus, astfel de proiectile pot compensa, într-o anumită măsură, lipsa muniției convenționale în condiții de luptă intensă.

Foreign Policy îl citează pe Dan Rice, consilier al armatei ucrainene și șef al Thayer Leadership, care a declarat că „pentru fiecare patru [proiectile de artilerie], cineva moare”. „Cred că DPICM poate probabil să îmbunătățească aceste cifre de 20 de ori. Astfel, pentru fiecare salvă vor fi 10 ruși morți”, a spus Rice.

Cu toate acestea, publicația citează, de asemenea, opinia reprezentanților armatei americane, care, pe baza experienței lor în timpul invaziei Irakului din 2003, au descris muniția DPICM ca fiind extrem de nesigură în luptele de stradă.

Un purtător de cuvânt al organizației pentru drepturile omului Human Rights Watch a declarat pentru publicație că acestea sunt „notorii pentru lipsa de fiabilitate și inexactitatea lor”.

Potrivit jurnaliștilor americani și organizațiilor pentru drepturile omului, armata rusă a folosit în mod repetat muniții cu dispersie în atacul său asupra Ucrainei, ceea ce a dus la pierderi semnificative, inclusiv în rândul populației civile.

Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a făcut marţi o vizită surpriză în oraşul Harkov din estul Ucrainei şi a confirmat că Berlinul promite să trimită mai multe arme în această ţară. La câteva ore după aceea, Harkovul a fost bombardat de ruşi, relatează AFP.

Bombardamentele ruseşti de la Harkov au avut loc marţi seara, la câteva ore după vizita surpriză a şefei diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, care a fost însoţită de omologul său ucrainean, Dmitro Kuleba.

„Rămâneţi în adăposturi. Ocupanţii bombardează din nou!”, a avertizat guvernatorul regiunii Harkov, Oleg Sinegubov, pe Telegram. Un jurnalist AFP a auzit mai multe explozii în oraş, care a fost relativ cruţat în ultima vreme de loviturile ruseşti.

Nu se ştie deocamdată dacă loviturile au provocat pagube sau victime.

Cu câteva ore mai devreme, şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, venise în acest oraş aflat în apropierea graniţei ruseşti şi care este foarte afectat de război. Aflată pentru a treia oară în Ucraina de la începutul războiului, ea a dat asigurări că Ucraina poate conta pe „solidaritatea” şi „sprijinul” Germaniei.

Ea a confirmat că Berlinul promite să trimită mai multe arme Kievului, a precizat ulterior Ministerul german de Externe.

Baerbock s-a întâlnit cu omologul său ucrainean, Dmitro Kuleba, care a declarat că nu are „nicio îndoială că vor veni şi alte ajutoare militare germane”, după ce Berlinul a anunţat că va furniza Kievului vehicule de luptă Marder pentru infanterie şi o baterie suplimentară de apărare antiaeriană Patriot.

Annalena Baerbock a fost în mai anul trecut cel mai înalt oficial german care a venit în Ucraina de la începutul războiului. Ea a vizitat atunci Bucea, unde tocmai erau descoperite ororile lăsate în urmă de ocupanţii ruşi. Ulterior, în septembrie, şefa diplomaţiei germane a făcut o nouă vizită la Kiev.

Vizita de marţi, la Harkov, intervine în contextul în care în Germania sunt discuţii despre noul ajutor militar ce ar urma să fie furnizat Ucrainei. Kievul ar vrea tancuri de luptă Leopard 2, dar oficialii de la Berlin au fost prudenţi în a face asemenea promisiuni ferme.

În ceea ce priveşte bateria Patriot pe care Berlinul este dispus să o trimită în Ucraina, nu se cunosc prea multe detalii. Potrivit CNN, generalul de brigadă al forţelor aeriene ale SUA, Pat Ryder, nu a putut oferi marţi detalii despre modul în care Germania intenţionează să se ocupe de instruirea trupelor pentru a folosi sistemul Patriot pe care s-a angajat să îl trimită Ucrainei şi nu ştia nici dacă Berlinul va aştepta finalizarea instruirii pe care o vor face americanii ucrainenilor înainte de a-şi trimite propriul sistem Patriot.

Liderul grupului de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, a declarat marţi seară că oraşul Soledar din estul Ucrainei a fost cucerit de oamenii săi după mai multe zile de lupte grele, potrivit informaţiilor furnizate de presa rusă.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus în mesajul său de marţi seară că situaţia în Doneţk rămâne dificilă, însă i-a menţionat pe luptătorii de la Soledar pentru „curajul şi fermitatea” cu care apără în continuare oraşul pe care Moscova susţine că este pe punctul de a-l captura.

Bătălia pentru orașul minier de sare din estul Ucrainei se desfășoară miercuri la temperaturi de sub zero grade, în timp ce mercenarii ruși din Grupul Wagner afirmă că au preluat controlul, iar luptătorii lor și-au îndreptat focul asupra unei zone de rezistență din centrul orașului, notează Reuters.

Kievul a declarat anterior că forțele sale rezistă. Rezumatul de dimineață al armatei ucrainene a făcut o singură mențiune despre Soledar, enumerând orașul ca fiind unul dintre cele câteva care sunt bombardate în regiunea Donețk. Reuters nu a reușit să verifice informațiile de pe teren.

„Unitățile Wagner au preluat controlul asupra întregului teritoriu din Soledar. În centrul orașului s-a format o baricadă unde desfășoară lupte urbane”, a declarat șeful Wagner, Evgheni Prigojin, într-o declarație citată de agențiile ruse.

„Numărul prizonierilor va fi anunțat mâine”, a adăugat el, fără a da alte detalii, potrivit Reuters.