Linkuri accesibilitate

Pagina Reporteri fără frontiere, blocată de Rusia. Un moscovit, condamnat pentru că a vorbit cu Europa Liberă


Pagina asociației Reporteri fără Frontiere (RSF), care monitorizează drepturile jurnaliştilor din întreaga lume, a fost restricționat de organismul rus de supraveghere a presei Roskomnadzor.

Organismul care cenzurează libertatea presei în Rusia a spus că demersul are legătură cu „răspândirea de știri false despre operațiunea militară specială”, cum numește Rusia războiul dus în Ucraina, invadată de Moscova pe 24 februarie 2022.

RSF, cu sediul la Paris, a fost înființată în 1985 pentru a apăra libertatea presei și dreptul la informații libere și de încredere.

Nu se știe ce a cauzat blocarea paginii RSF, dar Roskomnadzor spune că a avut loc la solicitarea unui „organ de stat” al cărui nume nu este specificat. Cel mai adesea, inițiatorul unor astfel de blocări este Parchetul General rus.

Roskomsvoboda mai relatează că site-ul fundației antreprenorului ucrainean Viktor Pinciuk, proiectul OSINT-bees, care se ocupă de identificarea personalului militar rus, și un alt domeniu al proiectului I Want to Live, care găzduiește cereri ale rușilor care vor să se predea Ucrainei, au fost de asemenea blocate.

Blocarea în masă a paginilor de internet în Rusia a început după invadarea Ucrainei.

Încă de pe 24 februarie 2022, ziua invaziei totale, Roskomnadzor a cerut ca mass-media să publice doar „date din surse oficiale rusești” despre războiul cu Ucraina, amenințănd cu amenzi și blocaje.

Departamentul a cerut, de asemenea, ca mass-media să elimine informațiile despre război pe care autoritățile ruse le consideră „neadevărate”.

Drept urmare, sute de mii de siteuri și linkuri, rețele sociale Facebook, Instagram și Twitter, precum și platforme media independente, inclusiv Present Time și Radio Liberty, au fost blocate în Rusia.

Pe 22 aprilie, un tribunal din Moscova a pronunțat o condamnare la cinci ani de închisoare muncă forțată împotriva unui bărbat de 38 de ani care a condamnat invazia rusească din Ucraina într-un interviu acordat pe stradă în iulie 2022 reporterilor de la Europa Liberă.

„Desigur că avem nevoie de (dezescaladare), dar totul depinde de guvernul nostru. Guvernul nostru este cel care a început totul. Rusia este cea care a creat toate aceste probleme", a declarat Kohoveț pentru RFE/RL. „Nu văd probleme cu NATO, nu plănuiește să atace pe nimeni”.

El a adăugat că forțele rusești au ucis civili la Bucea, suburbie a Kiebului, „fără niciun motiv”, în contextul în care Moscova neagă că ar fi comis crime de război în Ucraina și multă vreme chiar că ar fi invadat Ucraina.

Tribunalul districtual Ostankino i-a interzis lui Iurii Kohoveț să administreze pagini de internet timp de patru ani.

Condamnații la „muncă forțată” nu-și ispășesc pedeapsa în închisoare, ci pot rămâne acasă și pot fi trimiși să lucreze la o uzină din propriul oraș sau din alte localități, așa cum decide Serviciul Federal al Penitenciarelor (FSIN).

Iurii Kohoveț s-a ales și cu o poprire pe salariu pe perioada sentinței de 10% din salariu.

El a fost găsit vinovat de răspândirea de informații false despre forțele armate ale Rusiei, după ce a condamnat războiul din Ucraina și a declarat că autoritățile rusești sunt responsabile pentru război.

El a fost arestat în martie 2023 și ulterior eliberat, dar i s-a ordonat să nu părăsească Moscova.

La proces, bărbatul a declarat că-și exercită dreptul constituțional de a-și exprima liber opinia în timp ce discuta cu jurnalistul RFE/RL.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG