Kuleba: Există niște limite ale curajului, curajul nu poate face singur totul dacă îi lipsesc mijloacele
Participând prin sistem video la Forumul parlamentar de intelingență și Securitate, numit „Războiul din Ucraina: remodelarea hărții securității globale”, care se ține București, Camera Deputaților, ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a reiterat cererea de ajutorare cu armament greu a Ucrainei, explicând că Vladimir Putin vrea să redeseneze granițele și să distrugă Europa.
Dmitro Kuleba, a mulţumit ”din toată inima” României pentru ajutorul pe care l-a acordat Ucrainei încă de la începutul invaziei Rusiei.
”Aş dori să mulţumesc din toată inima României, prietenul şi vecinul nostru bun, pentru tot ceea ce a făcut de la începutul acestei invazii pe scară largă împotriva Ucrainei”.
„Războiul acesta este unul fără precedent în secolul nostru și nu trebuie să ne înșelăm cu privire la intențiile reale ale Rusiei. Putin este gata să redeseneze granițele, să distrugă Europa. Ideea lui Putin este simplă, vrea să impună standardele rusești întregii lumi și Uniunii Europene: lipsa de dreptate și de justiție, sărăcia. Este motivat de ură față de bunăstarea europenilor.
O criză în Europa i-ar permite lui Putin să le arate rușilor că europenii nu trăiesc mai bine decât ei și nu are rost să se opună. Ucraina, Moldova și statele baltice sunt țintele primare ale Rusiei, însă și alte națiuni europene sunt deja sub atacul rusesc prin varii alte mijloace.
De aceea este important să continuăm sprijinirea Ucrainei, este ceea ce e rational să facem. Noi ucrainenii am dovedit că îi putem înfrânge și că putem să luptăm cu ei. Victoriile din estul Ucrainei se datorează folosirii armelor grele. Există și niște limite ale curajului, curajul nu poate face singur totul dacă îi lipsesc mijloacele. În anumite zone, forțele rusești depășesc forțele ucrainene cu 1 la 10, de aceea este nevoie ca toate țările să sporească și să acorde rapid ajutor Ucrainei prin echipamente grele de apărare aeriană, antirachetă. Avem nevoie de arme grele pentru a stabiliza situația în est și pe întreaga linie a frontului”, a spus Kuleba.
Parlamentul finlandez a votat în favoarea unei legislații care permite ridicarea de garduri la granița cu Rusia
Reuters raportează că proiectul de lege a fost adoptat de o supermajoritate care permite parlamentului să accelereze legile, pe fondul temerilor că Rusia ar putea riposta față de planurile Finlandei de a adera la alianța militară NATO.
Legea are, de asemenea, implicații pentru solicitanții de azil în Finlanda, deoarece va permite guvernului să construiască garduri sau alte bariere în apropierea granițelor finlandeze și să direcționeze toate cererile de azil către una sau mai multe puncte de trecere a frontierei, cum ar fi un aeroport.
Belarus amenință Polonia: Va fi principalul obiectiv
Belarus va considera Polonia primul său obiectiv militar în cazul în care va fi atacat, iar Minskul va răspunde cu lovituri asupra infrastructurii de război şi a posturilor de comandă ale Varşoviei, a declarat miercuri adjunctul şefului de Stat Major al forţelor armate belaruse, Ruslan Kosighin, citat de EFE.
„În cazul declanşării unui conflict, teritoriul Poloniei şi infrastructura sa militară se transformă în obiectivul principal”, a avertizat Kosighin.
Militarul belarus a declarat că autorităţile poloneze trebuie să fie conştiente de faptul că, văzându-se atacat, Belarusul îşi va concentra răspunsul asupra ”centrelor de luare a deciziilor, sistemelor de control, centrelor de amplasare (a sistemelor de apărare antiaeriene - n.r.), arsenalelor şi bazelor, dar şi altor obiective economice importante”.
„Suntem pregătiţi pentru diverse evoluţii ale situaţiei. Nu am dori să avem de-a face cu un scenariu militar, însă în Occident trebuie să se înţeleagă foarte clar că răspunsul nostru în faţa oricărei provocări armate va fi fără echivoc adecvat şi ferm”, a adăugat oficialul belarus.
Kosighin a insistat că Belarusul acordă o atenţie specială amplasării sistemelor de apărare antiaeriană americane în regiunea europeană, şi îndeosebi în Polonia, unde este pe punctul să fie pusă în funcţiune o bază de acest tip, situaţie văzută de Minsk drept o provocare şi o ameninţare militară.
„Întreg ansamblul de pregătiri militare ale Occidentului, inclusiv pe teritoriul Poloniei, este o dovadă a activităţii planificate de Washington şi Bruxelles care, sub pretextul îngrădirii ameninţărilor dinspre est (...) creează grupuri militare pentru posibila lor folosire în această direcţie”, a susţinut el.
Militarul belarus a concluzionat că, ”în fond, este vorba despre pregătiri pentru a realiza operaţiuni militare în direcţia est”.
Premierul britanic Johnson, așteptat să demisioneze cu implicații pentru sprijinul britanic al Ucrainei
Prim-ministrul britanic Boris Johnson este de așteptat să demisioneze astăzi mai târziu, cu implicații pentru nivelul de sprijin al Marii Britanii pentru Ucraina, scrie The Guardian.
Secretarul Apărării Ben Wallace a spus deja că nu va renunța din funcție, din cauza problemelor de securitate națională, care includ contribuțiile Marii Britanii la efortul de război al Ucrainei.
Volodimir Zelenski a fost plin de laude pentru Boris Johnson, care a fost unul dintre primii lideri occidentali care au vizitat Kievul după invazia Ucrainei de către Rusia și care a susținut constant, inclusiv cu armament greu, Ucraina.
Secretarul de externe britanic, Liz Truss, și-ar fi întrerupt călătoria în Indonezia pentru reuniunea miniștrilor de externe G20 pentru a se întoarce la Londra. Truss este printre cei câțiva membri de frunte a Partidului Conservator care sunt în cărți pentru următorul prim-ministru.
Se anticipează că Johnson va rămâne în funcția de prim-ministru până când un nou lider va fi votat, posibil chiar în toamnă.
În această dimineață, în convorbirea sa obișnuită cu reporterii, Dmitri Peskov a spus că rapoartele conform cărora Johnson va demisiona în scurt timp din funcția de prim-ministru nu sunt de interes pentru Kremlin. ”Nu ne place, nici nu ne place de el”, a spus Peskov, citat de Reuters.