Linkuri accesibilitate

Universitatea Națională Pedagogică din Harkov, distrusă de bombardamentele rusești
Universitatea Națională Pedagogică din Harkov, distrusă de bombardamentele rusești

Războiul din Ucraina | O navă moldovenească, atacată de ruși în apele internaționale pentru a doua oară. Putin amenință Occidentul

Ucraina a zădărnicit până acum o tentativă de avansare a Rusiei în nordul regiunii Donețk, dar orașul Sloviansk și alte zone civile sunt puternic bombardate.

Principalele informații ale zilei

09:25 7.7.2022

Serghei Lavrov participă la reuniunea G20. A ajuns în Indonezia

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a ajuns la Bali, în Indonezia, pentru o reuniune a miniștrilor de externe din cadrul G20, care va fi umbrită de tensiunile provocate de conflictul dintre Rusia și Ucraina, transmite Reuters.

Reuniunea G20 se desfășoară până vineri în țara gazdă, Indonezia, care anul acesta a fost nevoită să găsească o cale de a organiza un summit mondial afectat de presiuni geopolitice și de o criză alimentară mondială pusă pe seama războiului.

Joi, în zona Nusa Dua din Bali, unde are loc summitul, a fost asigurată o securitate strictă, în timp ce diplomații străini au sosit pe insula tropicală pentru reuniune.

Înainte de sosirea sa în Bali, ministrul german de externe Annalena Baerbock a declarat că nu trebuie să i se permită Rusiei să folosească reuniunea G20 ca platformă pentru poziția ei:

„Este în interesul nostru, al tuturor, să ne asigurăm că dreptul internațional este respectat și aderat. Acesta este numitorul comun", a spus Baerbock într-o declarație.

La summit va avea loc prima întâlnire față în față între Lavrov, ministrul de externe al președintelui Vladimir Putin, aflat în funcție de mult timp, și unii dintre cei mai mari critici ai Rusiei de la invazia din Ucraina.

Lavrov a sosit în Bali și intenționează să discute cu unii omologi din G20 în marja summitului, a relatat agenția rusă de presă TASS, dar miniștri precum Baerbock și secretarul de stat american Antony Blinken au exclus o întâlnire cu Lavrov.

Grupul celor 20 include țări occidentale care au acuzat Moscova de crime de război în Ucraina și au aplicat sancțiuni, dar și țări precum China, Indonezia, India și Africa de Sud, care au fost mai reținute în răspunsul lor.

Unii oficiali din Europa și Statele Unite au subliniat că summitul de la Bali nu va fi unul „obișnuit”, un purtător de cuvânt al ministrului german de externe afirmând că țările G7 își vor coordona reacția față de Lavrov în Bali.

În aprilie, înalți oficiali din Marea Britanie, Canada și Statele Unite au plecat de lângă reprezentanții Rusiei în timpul unei reuniuni financiare a G20 de la Washington.

În ciuda discuțiilor inițiale privind boicotarea reuniunilor ulterioare ale G20, analiștii spun că națiunile occidentale par să fi decis că ar fi contraproductiv să cedeze cuvântul Rusiei.

08:58 7.7.2022

Institutul pentru Studiul Războiului: Armata rusă face o pauză

Pentru prima oară în cele 133 de zile de război, pe 6 iulie Rusia nu a pretins câștiguri teritoriale în Ucraina, arată Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), adăugând că acest lucru întărește evaluarea sa, potrivit căreia forțele rusești au inițiat în mare parte o pauză operațională.

Ministerul rus al Apărării a pretins câștiguri teritoriale în fiecare zi de la începutul războiului, dar nu a pretins niciun teritoriu nou sau mișcări de forțe terestre de la finalizarea încercuirii orașului Lysychansk.

Cu toate acestea, forțele rusești au desfășurat în continuare atacuri terestre limitate și fără succes pe toate axele pe 6 iulie. Astfel de încercări sunt în concordanță cu o pauză operațională rusă, care nu implică sau necesită încetarea completă a ostilităților active.

Aceasta înseamnă, în acest caz, că forțele rusești se vor limita probabil la acțiuni ofensive la scară relativ mică, în timp ce încearcă să creeze condițiile pentru operațiuni ofensive mai semnificative și să refacă puterea de luptă necesară pentru a încerca aceste întreprinderi mai ambițioase.

Kremlinul mobilizează economia Rusiei pentru un război de durată

Kremlinul a continuat să stabilească condițiile pentru mobilizarea economiei rusești în anticiparea unor operațiuni prelungite în Ucraina. Duma de Stat a Rusiei a adoptat în a treia și ultima lectură o lege introdusă de cabinetul de miniștri la 30 iunie, care va permite guvernului rus să supravegheze și să reglementeze relațiile de muncă în întreprinderile rusești (atât de stat, cât și private).

Această lege a mobilizării economiei va permite oficialilor guvernamentali să recheme lucrătorii din concediile personale, să reprogrameze timpul liber fără consimțământul angajaților și să le ceară lucrătorilor să muncească în weekenduri, în zilele de sărbătoare și noaptea.

Aceste măsuri permit Kremlinului să preia un control mult mai direct asupra majorității aspectelor economiei rusești, inclusiv suspendarea drepturilor și protecțiilor pe care unii lucrători le-ar avea în mod normal.

Legea trebuie încă trimisă la Consiliul Federației înainte de a ajunge la președintele rus Vladimir Putin și de a fi publicată oficial, dar Kremlinul încearcă probabil să folosească legea pentru a influența forța de muncă internă pentru a maximiza producția economică și a se pregăti pentru operațiunile prelungite din Ucraina.

Cea mai mare uzină de producție de plumb din Rusia ar fi întrerupt producția la 6 iulie din cauza opririi aproape totale a exporturilor metalurgice rusești, iar Kremlinul va continua probabil să ia măsuri pentru a consolida mobilizarea economică pentru a compensa sau a atenua efectele sancțiunilor și ale războiului asupra industriilor esențiale.

Concluziile cheie ale Institutului pentru Studiul Războiului:

  • Ministerul rus al Apărării nu a revendicat niciun câștig teritorial, ceea ce susține evaluarea conform căreia forțele rusești efectuează o pauză operațională, angajându-se în continuare în atacuri terestre limitate pentru a crea condițiile necesare pentru operațiuni ofensive mai semnificative.
  • Kremlinul continuă să se pregătească pentru un război prelungit prin stabilirea condițiilor pentru mobilizarea economiei și inițierea în mare măsură a unei pauze operaționale în Ucraina.
  • Forțele ruse au desfășurat operațiuni ofensive la nord-vest și la est de Sloviansk și au continuat eforturile de a înainta spre vest, spre Siversk, de la granița dintre regiunea Lugansk și Donețk.
  • Trupele de invazie au continuat încercările de a avansa spre Bahmut dinspre sud.
  • Forțele ruse au efectuat atacuri terestre limitate la nord de orașul Harkov.
  • Armata lui Putin a efectuat atacuri terestre fără succes în nord-vestul regiunii Herson.
  • Este posibil ca forțele ucrainene să creeze condițiile pentru o contraofensivă spre orașul Herson.
  • Este posibil ca forțele ruse să formeze o nouă unitate militară în Mulino, regiunea Nijni Novgorod.
08:35 7.7.2022

Zelenski cere firmei Vitol să nu mai livreze „ulei de sânge” rusesc

Membrii Greenpeace navighează lângă un tanc petrolier în „Ust Luga”, ca parte a unui protest împotriva livrării de petrol rusesc în Norvegia, pe fondul invaziei Ucrainei de către Rusia.
Membrii Greenpeace navighează lângă un tanc petrolier în „Ust Luga”, ca parte a unui protest împotriva livrării de petrol rusesc în Norvegia, pe fondul invaziei Ucrainei de către Rusia.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, i-a cerut celui mai mare comerciant independent de petrol din lume să oprească transportul de petrol rusesc, acuzându-l de „profită indecent din uleiul de sânge”, potrivit The Guardian.

În numele președintelui, consilierul economic șef al lui Zelenski, Oleg Ustenko, i-a cerut lui Vitol să precizeze când își va livra ultimul baril de petrol rusesc și cât petrol va livra până la acea dată.

Zelenski i-a cerut lui Vitol să-și încheie relațiile de afaceri cu Rusia în martie „pentru a opri fluxul de numerar” despre care, a spus el, a finanțat „uciderea în masă a unor oameni nevinovați”.

Comerciantul de petrol cu sediul la Geneva a declarat în aprilie că volumele de petrol rusesc manipulate „se vor diminua semnificativ în al doilea trimestru, pe măsură ce obligațiile contractuale pe termen curent vor scădea” și că intenționează să se „retragă de pe piața rusă”. Se așteaptă să nu mai transporte țiței rusesc până la sfârșitul anului.

Dar, într-o scrisoare către directorul executiv al lui Vitol, Russell Hardy, văzută de The Guardian, Ustenko a spus: „Acele angajamente sunt în zdrențe”.

Datele de transport Refinitiv compilate de Global Witness au arătat că Vitol, care îl are angajat pe fostul ministru de externe Sir Alan Duncan și are birouri la Londra, lângă Palatul Buckingham, a închiriat transporturi de peste 11 milioane de barili de petrol prin porturile din Rusia în iunie.

Datele au arătat că firma de comercializare a energiei a închiriat transporturi de peste 38 de milioane de barili de petrol din porturile rusești – în valoare estimată la 3,21 miliarde de dolari și în medie de peste 9 milioane de barili pe lună – de când a început invazia pe 24 februarie.

Consilierul economic șef al lui Zelenski, Oleg Ustenko, a declarat că: „Vitol a fost cel mai mare comerciant occidental de petrol rusesc de pe mare de la invazia la scară largă din 24 februarie. Acesta este un profit neplăcut din uleiul de sânge care finanțează uciderea civililor ucraineni”.

Transporturile din iunie au fost efectuate din Ust-Luga, port lângă granița cu Estonia și Sankt Petersburg, pe Marea Baltică, și Novorossiysk, pe Marea Neagră. Transporturile au ajuns în centre europene, inclusiv Amsterdam și Rotterdam, de unde este posibil ca petrolul să fi fost mutat în alte țări.

Petrolul este pompat într-un petrolier la terminalul de produse petroliere Ust-Luga din Rusia, lângă Estonia.
Petrolul este pompat într-un petrolier la terminalul de produse petroliere Ust-Luga din Rusia, lângă Estonia.

La începutul lunii iunie, un transport de peste 1 milion de barili de petrol de la Novorossiysk a fost închiriat către Jamnagar, rafinăria indiană de petrol. India a intensificat importurile de petrol rusesc de la începutul războiului.

Sam Leon, șeful investigațiilor de la Global Witness, a declarat: „De la invazie, Vitol a fost unul dintre principalii factori occidentali ai comerțului mortal cu combustibili fosili al lui Putin. Nimic, în afară de cel mai dur embargo asupra petrolului rusesc, nu îi va împiedica să profite pe cheltuiala poporului ucrainean”.

08:15 7.7.2022

Raport ONU. 71 de milioane de oameni în sărăcie. Cauzele: pandemia de Covid și războiul din Ucraina

Creșterea globală a prețurilor la alimente și energie a aruncat 71 de milioane de oameni în sărăcie în cele mai sărace țări ale lumii, potrivit unui raport al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare publicat joi, relatează Reuters.

Creșterea ratelor sărăciei din țările în curs de dezvoltare în ultimele trei luni „este drastic mai rapidă decât șocul pandemiei de COVID-19”, a spus PNUD într-un comunicat de presă, dând parțial vina pe războiul din Ucraina.

Pentru a aborda problema care devine tot mai acută, PNUD a spus că „transferurile de numerar direcționate către gospodării sunt mai echitabile și mai rentabile decât subvențiile generale pentru energie”, dar agenția ONU a adăugat că guvernele „vor avea nevoie de sprijin din partea sistemului multilateral pentru a face rost de bani”.

De asemenea, PNUD a avertizat în raportul său că, pe măsură ce băncile centrale cresc ratele dobânzilor pentru a combate inflația, „există riscul de a declanșa și mai mult sărăcia indusă de recesiune, care va exacerba și mai mult criza, accelerând și adâncind sărăcia la nivel mondial”.

Raportul a examinat 159 de țări și a constatat că situația cea mai critică este în Balcani, regiunea Mării Caspice și Africa subsahariană, în special în Sahel.

„O creștere fără precedent a prețurilor înseamnă că pentru mulți oameni din întreaga lume, hrana pe care și-o puteau permite ieri nu mai este posibilă astăzi”, a declarat șeful UNDP, Achim Steiner.

„Această criză a costului vieții duce milioane de oameni în sărăcie și chiar înfometare cu o viteză uluitoare și, odată cu aceasta, amenințarea unei tulburări sociale sporite crește pe zi ce trece”, a avertizat el.

Printre țările care se confruntă cu cele mai grave consecințe ale creșterii prețurilor, potrivit raportului, se numără Armenia, Uzbekistan, Burkina Faso, Ghana, Kenya, Rwanda, Sudan, Haiti, Pakistan, Sri Lanka, Etiopia, Mali, Nigeria, Sierra Leone, Tanzania și Yemen.

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG