Linkuri accesibilitate

Rusia a deportat 20.000 de copii ucraineni. Ucraina: Continuă să o facă în fiecare zi


Numărul de copii ucraineni deportați de Rusia și confirmat oficial se ridică la peste 19.546, a anunțat joi comisarul ucrainean pentru drepturile omului.

Dmitro Lubineț, care a susținut o conferință pentru drepturile omului la Kiev, a spus că „acest lucru se întâmplă în timp ce Federația Rusă continuă să deporteze din ce în ce mai multe grupuri de copii ucraineni din țara noastră în fiecare zi”.

Deportarea copiilor ucraineni din Ucraina în Rusia sau pe teritoriul ocupat de Rusia, fără acordul familiei sau al tutorilor, reprezeintă o crimă de război în accepțiunea definiției date de ONU pentru genocid.

Moscova, care a invadat total, neprovocat și nedeclarat Ucraina pe 28 februarie 2022, neagă acuzația și spune că nu a făcut decât să protejeze copiii vulnerabili din zona de război.

Cazul a dus la emiterea de mandate de arestare de către Curtea Penală Internațională pe numele președintelui rus Vladimir Putin și a comisarului rus pentru copii Maria Lvova-Belova.

CPI i-a acuzat de crime de război pentru deportarea copiilor ucraineni, duși cel mai probabil în Rusia.

Kremlinul a respins acuzațiile. Cele 123 de state membre ale CPI sunt obligate să-l rețină și să-l transfere pe Putin dacă acesta pune piciorul pe teritoriul lor. Rusia nu este membră a CPI.

De la începutul invaziei, Rusia a „acceptat” aproximativ 4,8 milioane de locuitori ai Ucrainei, dintre care peste 700 de mii sunt copii, conform un raport al Avocatului pentru Copii din Rusia, Maria Lvova-Belova.

Potrivit Ombudsmanului, marea majoritate a copiilor ucraineni ar fi venit în Rusia împreună cu părinții lor sau cu alte rude.

Potrivit documentului redactat de Lvova-Belova, aproximativ 1.500 de copii din orfelinate sau fără îngrijire părintească au „sosit” și în Rusia: 288 de copii din așa-numita „Republică Populară Donețk” au fost plasați în Rusia în familii de plasament. Copiii din așa-numitul „Republica Populară Lugansk” au fost returnați în instituțiile lor, dar ulterior 92 de copii au fost plasați și în familii rusești.

Din aprilie până în octombrie 2022, 380 de copii din Donbas au ajuns în familii de plasament rusești, pentru că, după cum se arată în document, au rămas fără îngrijire părintească.

Raportul consemnează că, în noiembrie 2022, în imediata vecinătate a liniei frontului, exista un orfelinat în Oleșki, regiunea Herson, de unde 52 de elevi cu patologii severe au fost transportați „temporar”, „pe un teritoriu sigur”, în Crimeea anexată.

„La sfârșitul verii și începutul toamnei anului 2022, din cauza situației din prima linie, părinții din regiunile Herson, Zaporojie, Harkov și din alte teritorii și-au trimis în mod voluntar copiii în vacanță, inclusiv pentru a-i proteja de ostilități. Ei, împreună cu persoanele însoțitoare, prin împuternicirea părinților, au fost primiți în sanatorii și tabere de recreere din Crimeea și Teritoriul Krasnodar”, spune Lvova-Belova în raport.

Conform datelor oficiale furnizate de autoritățile ucrainene încă de pe 31 iulie 2023, au fost deportați 19.546 de copii din Ucraina în Rusia.

Acestea sunt doar cazurile înregistrate oficial - atunci când un părinte, un tutore sau un martor al deportării unui copil a raportat acest lucru Biroului Național de Informații al Ucrainei.

Activiștii ucraineni pentru drepturile omului spun că sunt sute de mii de copii strămuți forțat din Ucraina. Majoritatea au fost preluați din regiunile Mariupol, Herson, Harkov și Kiev.

Autoritățile ruse au folosit aproximativ 100 de instituții pentru a găzdui copiii din Ucraina. Orfelinatele și școlile-internat din multe regiuni rusești sunt supraaglomerate.

Din acest motiv, s-a încercat plasarea cât mai rapidă a copiilor deportați în familii. Cerințele autorităților de tutelă pentru potențialii părinți adoptivi sunt mult mai permisive, astfel că procedura de recunoaștere a copiilor ucraineni ca „rămași fără îngrijire părintească” a fost extrem de simplificată, iar căutarea copiilor în Rusia a devenit extrem de dificilă pentru părinții și tutorii lor.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG