Război în Ucraina | Președinția Ucrainei: Niciun compromis în privința independenței, suveranității, integrității teritoriale

Apărarea antiaeriană ucraineană a reuşit să doboare toate cele 16 rachete ruseşti care au vizat joi capitala Kiev, a anunţat şeful administraţiei militare a oraşului, Serghei Popko, potrivit AFP.

„Şaisprezece rachete au fost reperate deasupra Kievului. Toate cele 16 rachete au fost doborâte", a scris Serghei Popko pe Telegram.

„Fragmente de rachete doborâte au avariat trei case şi o maşină în cartierul Darniţki, o companie industrială în cartierul Golossiivski şi un loc de joacă în cartierul Petcerski. Trei persoane au fost rănite şi spitalizate", a adăugat el.

Totodată, primarul Kievului, Vitali Kliciko, a declarat că aproape jumătate din populaţia capitalei ucrainene nu avea electricitate joi la prânz. ''40% din consumatorii capitalei nu au curent electric după atacul rus'', a scris Kliciko pe reţeaua socială Telegram, dând asigurări că furnizarea de apă potabilă şi căldură se află în parametri normali, cu excepţia imobilelor unde locatarii folosesc centrale termice

Sprijinirea la maximum a Ucrainei în faţa agresiunii ruse şi sprijinirea ţărilor vecine care suferă consecinţele războiului vor continua să reprezinte principala provocare pentru Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa în 2023, când organizaţia va fi prezidată de Macedonia de Nord, a declarat joi pentru EFE secretarul general al OSCE, cu sediul la Viena, Helga Maria Schmid (Germania).

„În 2022, războiul a revenit în Europa. Timpul pe care am vrut să-l petrecem pentru a construi împreună un viitor mai sigur şi mai prosper a fost petrecut pentru a face faţă impactului devastator al războiului nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei", a amintit Schmid într-o declaraţie trimisă prin e-mail.

Ea a subliniat că organizaţia pe care o conduce, cu 57 de ţări membre, nu a fost niciodată "la adăpost de confruntări".

„Nu am fost niciodată o organizaţie a statelor înrudite în spirit. Născută în plin Război Rece, acum aproape 50 de ani, am construit punţi între rivali, nu aliaţi, pentru a preveni şi gestiona conflicte, a atenua tensiuni şi a spori încrederea'', a apreciat Schmid.

Ea a amintit că, atunci când pericolul unei agresiuni ruse împotriva Ucrainei era deja vizibil, la începutul acestui an, OSCE a încercat să „promoveze încrederea şi transparenţa".

În februarie, preşedinţia OSCE de la acea vreme, deţinută de Polonia, a lansat un dialog pe care majoritatea partenerilor au fost dispuşi să îl poarte, „dar Rusia a preferat forţa dialogului. Iar consecinţele sunt profunde'', a deplâns Schmid.

„Continuăm să sprijinim Ucraina şi vecinătatea ei, în special Republica Moldova, cu proiecte concrete pentru a face faţă ameninţărilor imediate pe care le reprezintă războiul", a subliniat ea.

Fiind singura platformă multilaterală regională care reuneşte toate ţările euro-atlantice şi eurasiatice în chestiuni de securitate europeană, OSCE este, în opinia sa, "cea mai bine plasată pentru a face acest lucru".

„Semnul nostru distinctiv este: recunoaştem aspectul de securitate a dimensiunilor economice, ecologice şi umane împreună cu dimensiunea politico-militară a securităţii", a subliniat ea.

„Şi, deşi ne concentrăm asupra Ucrainei, lucrăm şi în Europa de Sud-Est, Asia Centrală şi Caucazul de Sud pentru a ajuta guvernele şi societatea civilă să facă faţă provocărilor regionale şi să găsească soluţii", a adăugat ea.

Rusia ar fi lansat cel puțin 69 de rachete de croazieră, dar și rachete sol-aer în timpul atacului de joi, spun forțele ucrainene, citate de CNN.

Potrivit generalului Zaluzhnii, datele preliminare colectate de armata ucraineană arată că Rusia a lansat 69 de rachete (Kh-101, Kh-555, Kalibr, dar și rachete sol-aer de tipul S300 ce au capabilitate limitată de atac la sol). Dintre acestea, apărarea antiaeriană ucraineană ar fi reușit să doboare 54.

Printre țintele atacului masiv de joi au fost Kiev, Odesa și Liov, transmite Reuters.

Asupra Kievului ar fi fost lansate 16 rachete, toate interceptate și distruse de apărarea antiaeriană ucraineană, dar resturile acestora produc pagube când cad pe pământ, transmite corespondentul CNN la Kiev.

În Harkov, al doilea oraș ca mărime al Ucrainei, pompierii interveneau pentru stingerea unui incendiu la o centrală electrică. La Zaporojie au fost afectate mai multe case, iar o rachetă a format un crater masiv.

„Barbarie fără sens. Acestea sunt singurele cuvinte care îmi vin în minte când Rusia lansează un alt val de rachete asupra orașelor pașnice ucrainene înainte de Anul Nou”, a scris ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, pe Twitter.

Ministerul Apărării din Belarus a transmis că forțele sale aeriene au doborât o rachetă antiaeriană S-300 ucraineană, care ajunsese joi în spațiul aerian al țării.

Ulterior, Belarus l-a convocat pe trimisul Ucrainei la Minsk pentru a formula un protest oficial.

Localnicii „nu au niciun motiv de îngrijorarea, din păcate, astfel de lucruri se întâmplă”, a transmis liderul militar al regiunii Brest, Oleg Konovalov, citat de Reuters.

În cursul zilei de joi, 29 decembrie, Rusia a lansat un atac masiv cu rachete asupra Ucrainei.

Konovalov a comparat incidentul cu cel din noiembrie din Polonia.

S-300 este un sistem de apărare antirachetă sovietic, aflat atât n dotarea forțelor ruse, cât și a celor ucrainene.

Ministerul Apărării din Belarus a transmis că racheta ucraineană a fost doborâtă în satul Harbacia din regiunea Brest, la circa 15 kilometri de granița cu Ucraina, joi, la ora 10:00.