Unul dintre cele mai noi proiecte ale Uniunii Europene este Autoritatea pentru Răspuns în Situații de Urgență Sanitară, HERA (European Health Emergency Preparedness and Response Authority). Această nouă agenție europeană este acum în stadiile de dezvoltare și ar urma să fie lansată la sfârșitul acestui an.
Acum Comisia Europeană lucrează la o Propunere de regulament, practic documentul care va înființa noua agenție. Este momentul alcătuirii foii de parcurs, în care sunt adunate opiniile cetățenilor și ale părților interesate. Urmează consultarea publică, apoi votul în Parlamentul European și în Consiliul Uniunii Europene, foruri care pot aproba sau modifica regulamentul, înainte ca acesta să fie adoptat de Comisie.
Uniunea Europeană are planuri ambițioase pentru noua agenție, unele care vor ușura povara pusă în momentul de față pe executivul comunitar. HERA va lucra la dezvoltarea de noi medicamente, reorientând capacitățile existente de cercetare ale Uniunii către producție. Agenția va avea, de asemenea, un rol principal în situațiile de urgență sanitară - va achiziționa și va asigura accesul la medicamente și echipamente medicale, asigurând orice servicii medicale suplimentare de care este nevoie. Și dacă negocierea pentru vaccinuri a fost făcută ad-hoc, HERA va consolida capacitatea de producție din UE și va prelua sarcina achizițiilor publice pentru Statele Membre.
Autoritățile de la Bruxelles au de asemenea de gând să extindă mandatele celor două agenții de sănătate existente, Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) și Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA). De unde ECDC era concentrat pe cercetare, schimb de informații și colaborare cu experți, noua sa misiune va presupune să supravegheze activ situația epidemiologică și să creeze un mecanism de alertă timpurie și răspunsuri concrete pentru crizele sanitare.
EMA, care până acum monitoriza și evalua siguranța medicamentelor, va fi mult mai implicată în industria farmaceutică. Reprezentanții ei vor monitoriza și atenua penuria de medicamente și dispozitive medicale în situații de urgență și vor coordona studiile despre vaccinuri și medicamente.
Agențiile europene decentralizate precum HERA, ECDC și EMA contribuie cu cercetare, crearea politicilor europene și implementarea lor. Ele suplimentează și ușurează munca Comisiei prin preluarea sarcinilor specializate, dar indică și expansiunea Uniunii către noi domenii. Agențiile lucrează cu guvernele naționale, organele Uniunii Europene, cu alte părți interesate din industrie și din societatea civilă și cu cetățenii.
Majoritatea agențiilor europene decentralizate se află în diversele state membre, evitând gruparea în jurul centrului de la Bruxelles. EMA s-a mutat recent de la Londra la Amsterdam, iar ECDC are sediul la Solna, lângă Stockholm. Nu a fost anunțat încă un sediu pentru HERA.
Măsurile luate până acum de Uniunea Europeană
Răspunsul UE în domeniul sănătății publice a fost cuprinzător. Uniunea Europeană a mobilizat 660 de milioane de euro către cercetare. De asemenea a negociat colectiv dozele de vaccin pentru statele membre, obținând 2,3 miliarde de doze. UE a creat Strategia privind vaccinurile, asigurând că toate statele membre vor avea acces echitabil la această resursă. Statele mai mici sau cu influență mai redusă nu ar fi beneficiat de acest tratament preferențial și de accesul rapid la vaccin, dacă ar fi negociat pe cont propriu.
De asemenea UE a creat o rezervă de echipament medical, coordonând ajutorul reciproc al statelor sale membre și suplimentând eforturile acestora. Acest echipament medical - precum echipamentul protectiv, concentratoarele de oxigen, dezinfectant - a fost trimis către țările care aveau cea mai mare nevoie, dinspre țările care aveau abundență de resurse. De asemenea, UE a coordonat și facilitat schimbul de cunoștințe, experiențe și chiar schimbul de medici și pacienți.
Măsurile economice luate de Uniunea Europeană au fluctuat în ultimul an, dar au fost alocate continuu fonduri către măsurile de combatere a pandemiei. Noul plan de redresare al UE însumează 750 de miliarde de euro. Trei plase de siguranță pentru lucrători, întreprinderi și state, în valoare de 540 de miliarde de euro, sunt printre principalele măsuri de suport financiar. Fonduri UE au fost, așadar, adăugate și redirecționate către atenuarea efectelor economice ale pandemiei.
Uniunea Europeană funcționează, mai ales în Spațiul Schengen, pe principiul circulației libere de persoane, bunuri, și servicii. Combaterea pandemiei a necesitat însă acțiuni transfrontaliere coordonate de restricționare a acestei libertăți de circulație.
În plan internațional, protecția consulară comună a cetățenilor UE a făcut posibilă întoarcerea acasă a 650 de mii de oameni. Uniunea Europeană a contribuit la costurile de repatriere. Iar UE susține și alte țări în eforturile de combatere a pandemiei, mai ales cele din vecinătatea sa, precum Moldova, Albania, Ucraina sau Georgia.
De asemenea, Uniunea Europeană s-a concentrat și pe combaterea dezinformării publice și a știrilor false cu privire la pandemie. Este o misiune pe care UE a luat-o în serios în ultimii ani, stabilind o nouă comisie specială în cadrul Parlamentului European pe tema combaterii dezinformării.
Criticile
Deși eforturile Uniunii Europene în combaterea coronavirusului sunt importante, nu pot fi considerate perfecte. În ultimul an răspunsul UE a generat și multe critici.
În ciuda încercărilor de a ține Uniunea împreună, patru țări vestice cu putere economică mare, Franța, Germania, Italia și Olanda, s-au separat la începutul pandemiei de celelalte state membre, pentru a negocia împreună cu producătorii de vaccinuri. Chiar și acum, încălcând acordul achizițiilor colective, țări precum Germania au încheiat acorduri unilaterale cu producătorii.
În context, unele voci consideră că rolul Ursulei von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a fost insuficient sau stângaci. Aceasta este criticată pentru faptul că a tratat negocierile cu firmele farmaceutice cu zgârcenie, fapt care ar fi îngreunat și întârziat obținerea vaccinurilor în comparație cu alte țări care au scos banii din portofel fără ezitare.
Un alt factor care ar fi îngreunat obținerea vaccinurilor a fost insistența UE ca producătorii să-și asume responsabilitate legală asupra rezultatelor vaccinării. Acest fapt, însă, poate deveni un avantaj, în cazul în care vor exista defecte în producție sau efecte secundare grave.
Contractele încheiate cu companiile farmaceutice rămân, predominant, secrete. Informația publică despre conținuturile acestor documente este aproape inexistentă.
Cronologia răspunsurilor Uniunii Europene la criza sanitară
- În lunile februarie-martie 2020 au loc primele conferințe la nivel european și mondial pe tema situației sanitare. În 17 martie se hotărăște prima întărire a frontierelor externe ale UE, iar o săptămână mai târziu Miniștrii de Externe discută repatrierea cetățenilor UE aflați în călătorii internaționale.
- La data de 24 martie Eurogrupul discută măsurile bugetare necesare pentru a contracara impactul economic al crizei sanitare, inclusiv utilizarea Mecanismului European de Stabilitate, o instituție care acordă asistență financiară statelor care utilizează moneda euro.
- În 30 martie UE eliberează, în regim de urgență, fonduri de coeziune și solidaritate către statele membre. O săptămână mai târziu, Consiliul eliberează încă o tranșă de fonduri structurale. Peste încă o săpămână, Consiliul rectifică bugetul pentru a acorda încă o tranșă de ajutor financiar. La 22 aprilie UE decide că statele membre pot cere întregul său buget pentru sprijin financiar, dezvoltând și un fond de redresare.
- Prima strategie comună este discutată de către Miniștrii de Sănătate în 15 aprilie.
- La 19 aprilie UE aprobă una dintre plasele sale de siguranță, SURE (sprijin pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență), împrumuturi pe care statele membre le pot contracta pentru a-și susține cetățenii care și-au pierdut locurile de muncă.
- Consiliul adoptă măsuri cu vedere la dezvoltarea și distribuirea vaccinurilor începând cu 14 iulie.
- Între 17-21 iulie liderii UE stabilesc bugetul Uniunii, printre care se află și un fond de redresare în valoare de 750 miliarde de euro. Din acest fond, 390 de miliarde sunt sub formă de fonduri nerambursabile și 360 de miliarde în împrumuturi. La 11 septembrie, bugetul este revizuit și se adaugă 6 miliarde în plus, fonduri care se duc către gestionarea crizei sanitare. Bugetul este aprobat de Parlamentul European la 17 decembrie.
- La 25 septembrie România primește un împrumut de 4,1 miliarde de euro prin schema SURE, pentru atenuarea impactului șomajului. Întregul pachet pentru toate statele membre este în valoare de 87,4 miliarde de euro.
- 19 noiembrie: liderii intensifică coordonarea la nivelul UE, discutând chestiuni precum recunoașterea reciprocă a testelor și administrarea vaccinurilor. Aceștia coordonează planurile de ridicare a măsurilor restrictive.
- În cadrul summit-ului european din 10-11 decembrie, liderii UE cad de acord că vaccinarea este un bun public, la care au dreptul toți cetățenii proprii, cât și cei din țările în curs de dezvoltare.
- La 21 decembrie UE autorizează vaccinul Pfizer/BioNTech. Vaccinul Moderna este autorizat în data de 6 ianuarie 2020. Vaccinul AstraZeneca se alătură celor două pe 29 ianuarie.
*Articol redactat de Sabina Șancu, stagiară Europa Liberă.
