Versanții înverziți ai Văii Shala din centrul Kosovo erau cândva locul preferat pentru plimbări și aer curat al lui Ylber Hoxha, care are acum 60 de ani. Nu mai este cazul.

„Acum nu mai este nimic în afară de praf,” spune el, arătând spre o parte a muntelui desfigurată de gaura mare a unei cariere.

Hoxha este îngrijorat, printre multe altele, de calitatea scăzută a aerului, dar și de pericole de accident.

„Aici nu sunt garduri, iar cariera este situată chiar lângă drum. Dacă ar fi să cadă o piatră, te-ar putea ucide,” spune el. „De asemenea, sunt explozii frecvente și avem probleme cu camioanele care transportă materiale care pot cădea”.

Hoxha și consătenii lui au protestat împotriva condițiilor, dar plângerile lor au fost neglijate de compania minieră Arberia Turist.

Proprietarul ei, Feim Hoxha, susține că operează legal și că are toate autorizațiile necesare.

„Cariera este la 1,5 kilometri de sat. Nu e niciun pericol,” spune Hoxha.

Potrivit Comisiei Independente pentru Minerit și Minerale (ICMM), o agenție guvernamentală care reglementează sectorul mineralelor din Kosovo, și documentelor publice examinate de RFE/RL, Arberia Turist are o autorizație activă valabilă până în 2025.

Cu toate acestea, autorizațiile emise de Ministerul Mediului nu sunt făcute publice.

Deși numărul exact al operațiunilor de extracție a pietrei din Kosovo nu este cunoscut, impactul industriei se vede cu ochiul liber în peisajul național.

În 2021, la cererea guvernului, un grup de experți a redactat un raport de impact asupra mediului al acestui sector. Ca răspuns la concluziile raportului, Ministerul Mediului a oprit emiterea de noi autorizații pentru doi ani, până în iunie 2023.

Una dintre concluziile principale, conform autorului principal al raportului, Ali Sefaj, este că firmele lasă șanțuri deschise pe proprietatea lor, în loc să o reabiliteze.

„Majoritatea carierelor din Kosovo, fie că sunt închise sau încă în funcțiune, se află într-o stare deplorabilă și, din păcate, un număr mare dintre acestea au fost, de asemenea, locuri mortale, fie pentru oameni, fie pentru animale [care cad în gropile deschise],” spune Sefaj.

Peste 13.000 de hectare, adică mai mult de 1% din suprafața Kosovo, au fost deteriorate de industria extractivă, conform raportului văzut de RFE/RL. Printre consecințe se numără pierderea biodiversității și contaminarea aerului și apei.

Ministerul nu a răspuns întrebărilor RFE/RL despre noile autorizații emise de la expirarea moratoriului. Cu toate acestea, datele publice de la ICMM arată că în prezent există peste 100 de autorizații active pentru extracția de piatră.

Adjunctul șefului inspectoratului ministerului, Elbasan Shala, spune că, în ultimii cinci ani, au fost aproximativ 1.000 de inspecții la cariere. Constatările lor arată absența documentației oficiale de afaceri, cerințe neîndeplinite privind împrejmuirea sau poluarea aerului, zgomotul, precum și daune aduse mediului și infrastructurii locale, cum ar fi drumurile.

El adaugă că s-au impus amenzi pentru încălcări și, în unele cazuri, au avut loc audieri în instanță, dar pedepsele sunt adesea „nesemnificative”.

În apropierea satului Sankoc, din centrul Kosovo, sunt mai multe gropi mari. Acolo a lucrat în trecut compania Kodra.

Municipalitatea din Drenas a stabilit că ea a folosit terenul municipal fără permisiune în primii doi ani de operațiuni. Prin 2014, municipalitatea a alocat cinci hectare și ulterior 40 de hectare pentru companie. Contractul stipula că Kodra trebuia să construiască un centru recreațional, care nu a fost niciodată făcut.

În 2018, după ce Ramiz Lladrovci a ajuns primar la Drenas, a reziliat contractul, forțând firma Kodra să înceteze operațiunile. De asemenea, a dat în judecată compania pentru daune aduse proprietății.

„Nu i-am lăsat să reabiliteze cariera pentru că suntem în proceduri judiciare,” spune Lladrovci, adăugând că nu a dorit să dea timp companiei să-și acopere crimele.

În 2017, Enver Zogaj, proprietarul companiei, a primit o sentință de 22 de luni de închisoare cu suspendare, pentru „uzurpare și deteriorare a proprietății publice”.

Cu toate acestea, Zogaj spune că deciziile primarului i-au împiedicat activitatea și a dat în judecată municipalitatea pentru rezilierea contractului.

„Cred că justiția va prevala,” spune el, refuzând să comenteze mai mult, dat fiind că procesul judiciar continuă.

În ultimii ani, organizația neguvernamentală Cohu a făcut cercetări axate pe activitățile de extracție a pietrei în Kosovo.

„Daunele aduse mediului sunt mari, deoarece există multe spații întinse, degradate, care sunt aproape de așezări, și acest lucru poate reprezenta un pericol pentru oameni,” explică Arton Demhasaj, directorul Cohu. El spune că un număr mare dintre aceste afaceri au legături politice.

„Dacă nu ar exista politizare, instituțiile ar putea supraveghea mai bine și ar avea grijă ca firmele să reabiliteze spațiile pe care le-au folosit,” afirmă el.

Rrustem Orana, din satul Cernilla, regiunea Ferizaj (sudul Kosovo), spune că utilizarea utilajelor grele în zonă a făcut ca sătenii să trăiască constant cu praf și zgomot.

„Este praf peste tot. Drumul este deteriorat de camioane. Hainele pe care le uscăm afară se acoperă instantaneu cu praf,” spune Orana.

El afirmă că locuitorii au puțină putere de a opri această industrie și invocă lipsa de supraveghere din partea statului.

Sefaj sugerează înființarea unui fond de mediu care să abordeze problema degradării cauzate de cariere. Taxele și veniturile provenite din cariere ar trebui să fie folosite pentru a restaura regiunile afectate, dacă firmele nu sunt capabile să o facă, spune el.

„Din păcate, au trecut aproape doi ani și jumătate [de la constatările raportului] și încă nu avem niciun plan de remediere, niciun fond și nicio acțiune concretă,” spune el.

Acest articol a fost publicat inițial pe rferl.org

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.