Linkuri accesibilitate

Secretarul general al ONU, António Guterres, în timpul unei vizite în orașul Irpin din regiunea Kiev, unde au fost documentate o serie de crime de război comise de armata rusă
Secretarul general al ONU, António Guterres, în timpul unei vizite în orașul Irpin din regiunea Kiev, unde au fost documentate o serie de crime de război comise de armata rusă

Războiul lui Putin în Ucraina | Consiliul Europei cere tribunal special pentru anchetarea Rusiei. Explozii în Kievul vizitat de șeful ONU

Președintele rus Vladimir Putin a amenințat cu represalii „rapide și fulgerătoare” țările care ar sprijini Ucraina invadată, iar SUA și aliații acuză Rusia de șantaj după sistarea livrării de gaz în Polonia și Bulgaria, condiționată de plata în ruble. Consiliul Europei cere constituirea unui tribunal internațional special pentru urmărirea penală a conducerii politice și militare a Rusiei.

Principalele evenimente ale zilei

Președintele SUA a propus, iar Camera Reprezentanților a aprobat, ca bunurile oligarhilor, înghețate în urma sancțiunilor impuse Rusiei pentru invadarea Ucrainei, să poate fi vândute iar banii dați Ucrainei sub formă de ajutor umanitar și militar.

Totodată, Consiliul Europei a cerut crearea de urgență a unui tribunal special pentru investigarea și urmărirea penală a agresiunilor săvârșite de conducerea politică și militară a Rusiei în Ucraina.

La rândul ei, Uniunea Europeană le-a atras atenția companiilor care respectă cerința Moscovei, privind plata gazului în ruble, că încalcă sancțiunile impuse de blocul comunitar Rusiei.

Kremlinul susține că Occidentul îndeamnă în mod deschis Ucraina să atace Rusia și că încercările SUA de a lua măsuri neprietenoase împotriva ei - din cauza crimelor care ar fi fost comise în Ucraina - pot „ricoșa” asupra Washingtonului.

În același timp, Rusia susține că transporturile de arme grele în Ucraina pun în pericol securitatea europeană.

După săptămâni de ezitare, parlamentul german a fost de acord cu trimiterea de „arme grele și sisteme complexe (de armament)” în Ucraina.

Iar în cele două luni de război din Ucraina, Rusia aproape că și-a dublat veniturile din vânzarea de combustibili fosili către UE, beneficiind de creșterea prețurilor chiar dacă a livrat o cantitate mai redusă.

Acest lucru l-a determinat pe Volodimir Zelenski să afirme că Rusia încearcă să provoace o criză globală a prețurilor, iar Kremlinul consideră „nu numai gazul, ci și orice formă comerț ca fiind o armă”.

Cu toate acestea, Rusia se așteaptă ca economia să scadă între 8,8 și 12,4% în anul 2022, o nouă dovadă că sancțiunile occidentale își fac efectul.

De asemenea, Rusia a desfășurat delfini militari dresați la baza sa navală din Marea Neagră - posibil pentru a-și proteja flota de un atac subacvatic - potrivit unei noi analize a imaginilor din satelit a Institutului Naval al SUA.

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a declarat că Finlanda și Suedia vor fi primite rapid și „cu brațele deschise” în alianță, dacă decid să adere.

Statele Unite au informații credibile potrivit cărora o unitate militară rusă a executat ucraineni care încercau să se predea în apropiere de Donețk, a declarat miercuri, la ONU, un oficial american.

Vladimir Putin a avertizat că orice țară care va încerca să intervină în Ucraina va primi un răspuns „fulgerător” din partea Moscovei. Într-un discurs adresat legislatorilor din Sankt Petersburg, președintele rus a declarat că soldații săi vor folosi „toate instrumentele pentru acest lucru - cele cu care nimeni nu se poate lăuda”.

Ministrul britanic de externe, Liz Truss, l-a descris pe președintele Rusiei ca fiind un „disperat și necinstit”, care nu este interesat de normele internaționale” și a făcut apel la Occident să „sape adânc” în stocurile sale de arme, așa cum o face Regatul Unit. „Trebuie să ne dublăm sprijinul pentru Ucraina”, a declarat Liz Truss.

De asemenea, ministrul britanic a ceruit Chinei să „joace după reguli”, dacă vrea ca economia să crească.

Secretarul general al Națiunilor Unite, António Guterres, a sosit în Ucraina după ce s-a întâlnit la Moscova cu Putin și cu ministrul său de externe, Serghei Lavrov. El a vizitat orașele masacrate de armata rusă.

Rusia a avertizat că alți clienți din UE ar putea fi privați de livrările de gaze naturale rusești dacă refuză să plătească în ruble, după ce Gazprom a oprit livrările de gaze către Polonia și Bulgaria.

Premierul polonez, Mateusz Morawiecki, a descris măsura Rusiei ca fiind „un atac direct” la adresa Poloniei, iar FT scrie că unele țări UE se pregătesc să respecte condițiile impuse de Vladimir Putin pentru gazul rusesc.

Ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, a confirmat că țara sa va folosi schema de plată instituită de Moscova pentru plata petrolului și gazelor, adică în ruble.

Casa Albă a denunțat decizia Rusiei de a întrerupe aprovizionarea cu energie a Poloniei și Bulgariei. „Din nefericire, acesta este tipul de pas, tipul de aproape înarmare a livrărilor de energie pe care am prezis că Rusia l-ar putea face în acest conflict”.

Ministerul de Interne al regiunii separatiste moldovenești Transnistria a emis o declarație în care susține că a fost atacată de Ucraina. Acesta a afirmat că au fost observate drone și s-au tras focuri de armă în apropiere de Kobasna, unde, potrivit acestuia, se află unul dintre cele mai mari depozite de muniții din Europa.

14:19 28.4.2022

Kremlinul susține că Occidentul îndeamnă în mod deschis Ucraina să atace Rusia

Țările occidentale îndeamnă acum în mod deschis Ucraina să atace Rusia, afirmă purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Kremlin, Maria Zakharova (foto).

Declarația sa a făcut referire la cea a secretarului britanic al apărării, Ben Wallace, care a spus că loviturile ucrainene asupra țintelor rusești sunt „în conformitate cu dreptul internațional”.

Zakharova a avertizat că Occidentul ar trebui să ia în serios afirmațiile Moscovei că va răspunde „fulgerător” - așa cum a spus Putin - dacă teritoriul său va fi atacat.

Aceste comentarii vin și în contextul în care Rusia a raportat mai multe explozii și un incendiu la un depozit de muniții în sudul țării, cel mai recent dintr-o serie de incidente descrise de un înalt oficial ucrainean ca fiind „karma”, scrie BBC.

La începutul acestei săptămâni, un alt ministru britanic a declarat că ar fi legitim ca Ucraina să folosească arme furnizate de Occident pe teritoriul rusesc.

Moscova spune că etichetarea Rusiei ca stat sponsor al terorismului este „idioată”

Zakharova a reacționat și la informațiile potrivit cărora SUA iau în considerare etichetarea Rusiei drept stat sponsor al terorismului, afirmând că este o măsură de o „natură idioată” care nu va rămâne fără răspuns.

„Noi, bineînțeles, nu lăsăm nimic fără răspuns, iar ei ar trebui să înțeleagă acest lucru”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, potrivit agenției de presă TASS.

Ea a declarat că încercările SUA de a lua măsuri neprietenoase împotriva Rusiei - din cauza crimelor care ar fi fost comise în Ucraina - pot „ricoșa” asupra Washingtonului.

„Cu cât mai mult SUA pornește acest subiect în mintea comunității internaționale, cu atât mai mult comunitatea internațională își amintește de crimele SUA”, a spus ea.

14:03 28.4.2022

Lukașenko: Uniunea statală dintre Belarus și Rusia ar putea fi atractivă și pentru alte țări

Belarus și Rusia construiesc o uniune statală care poate atrage și alte țări, a declarat președintele bielorus Aleksandr Lukașenko, citat de NEXTA.

El s-a întâlnit joi cu guvernatorul regiunii ruse Voronej, Aleksandr Gusev, la Minsk.

„Datorită vouă avem această cooperare. Construim un stat unic al Uniunii pe baza noilor principii pentru a ne asigura că interesele tuturor sunt respectate, că statele independente suverane - Belarus și Rusia - continuă să se dezvolte. Sunt sigur că această uniune va atrage și alte republici din fosta Uniune Sovietică”, a declarat Aleksandr Lukașenko.

13:44 28.4.2022

PIB-ul Rusiei ar putea scădea cu peste 12% în acest an

O femeie cu un cărucior se plimbă în fața unui bloc cu o pictură murală patriotică în sprijinul „operațiunii militare speciale” din Ucraina, orașul Reutov, Rusia, 25 aprilie 2022.
O femeie cu un cărucior se plimbă în fața unui bloc cu o pictură murală patriotică în sprijinul „operațiunii militare speciale” din Ucraina, orașul Reutov, Rusia, 25 aprilie 2022.

Rusia se așteaptă ca economia să scadă între 8,8 și 12,4% în anul 2022, potrivit unui document al Ministerului Economiei publicat miercuri, o nouă dovadă că presiunea sancțiunilor își pune amprenta, transmite Reuters.

Acesta ar fi cel mai mare declin al produsului intern brut din 1994.

În ceea ce privește următorii ani, scenariul optimist al Ministerul Economiei din Rusia prevede ca economia țării să crească cu 1,3% în 2023, cu 4,6% în 2024 și cu 2,8% în 2025. În scenariul conservator, economia este văzută în contracție cu 1,1%.

Amploarea daunelor aduse economiei în acest an este neclară din cauza incertitudinii privind posibile noi sancțiuni și probleme comerciale. Este probabil ca guvernul să revizuiască previziunile de mai multe ori în acest an.

Inflația, care a urcat deja la peste 17% la 15 aprilie, este văzută accelerând până spre 23% în acest an, se mai arată în document. Ținta băncii centrale în 2023 era de 4%.

Banca centrală a majorat rata de referință la 20% - de la 9,5% - la sfârșitul lunii februarie, după declanșarea invaziei în Ucraina, ca măsură de urgență pentru stabilizarea rublei și depășirea unui vârf de inflație.

Dobânda cheie a fost redusă la 17% pe 8 aprilie, într-o altă mișcare neprogramată. Analiștii intervievați de Reuters se așteaptă acum ca ratele să scadă vineri până la 15%, când are loc următoarea ședință.

De asemenea, veniturile disponibile reale, un indicator foarte sensibil pentru Rusia, mai ales în contextul în care creșterea prețurilor afectează standardele de viață, ar putea scădea cu 9,7% în 2022, potrivit estimării conservatoare a ministerului rus.

Banca Mondială a prognozat că producția PIB-ului Rusiei în 2022 va scădea cu 11,2% din cauza sancțiunilor occidentale impuse băncilor, întreprinderilor de stat și altor instituții din Rusia.

13:00 28.4.2022

Parlamentul Germaniei a aprobat livrarea de armament greu Ucrainei

Membri ai Parlamentul și Guvernului de la Berlin ascultă discursul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski în Bundestag, 17 martie 2022.
Membri ai Parlamentul și Guvernului de la Berlin ascultă discursul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski în Bundestag, 17 martie 2022.

După săptămâni de ezitare, parlamentul german a fost de acord cu trimiterea de „arme grele și sisteme complexe (de armament)” în Ucraina, transmite Deutsche Welle.

Publicația germană descrie votul ca fiind „istoric”, și din perspectiva faptului că ajutorul militar ar trebui să continue și să se accelereze ori de câte ori este posibil, potrivit propunerii susținute de coaliția de guvernare și de CDU, cel mai mare partid de opoziție.

De asemenea, Germania va desfășura mai mulți soldați pentru a spori prezența NATO în Europa de Est și va încuraja soldații ruși să depună armele și să ceară azil în Germania și în UE.

Partidul de extremă dreapta AfD s-a opus inițiativei, spunând că legea poate fi aproape ca o declarație de război.

Legislația ar prelungi luptele din Ucraina și „ne-ar putea face parte dintr-un război nuclear”, a declarat Tino Chrupalla, cel mai important deputat al AfD din Bundestag.

Și formaţiunea Stânga (Die Linke) s-a opus demersului, amintind declarațiile anterioare ale cancelarului Olaf Scholz despre cum livrările de arme grele cresc riscul unei escaladări nucleare.

Mai mulți parlamentari, inclusiv șeful CDU, Friedrich Merz, l-au criticat dur pe Scholz pentru că a plecat într-o vizită diplomatică în Japonia în timp ce Bundestag-ul discută această problemă.

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG