Războiul din Ucraina | Kiev: Explozia care a ucis prizonierii de la Olenivka, operațiune a Kremlinului. Rusia vizează orașul lui Zelenski

Fostul cancelar german, Gerhard Schröder, a fost criticat pentru întâlnirea privată cu liderul rus, Vladimir Putin, după ce acesta a plecat în vacanță la Moscova pentru a-l întâlni.

Schröder a declarat presei germane într-un interviu că nu are de ce să-și ceară scuze din cauza prieteniei sale cu Putin, pe care l-a întâlnit săptămâna trecută în timpul unei vizite în capitala Rusiei.

Schröder a fost supus unor critici acerbe pentru legăturile sale de afaceri cu compania de gaze de stat rusă Gazprom. El a fost unul din artizanii din spatele construcției a două conducte de la Marea Baltică pentru a transporta gaze către Europa, dintre care una a fost oprită în urma invaziei Ucrainei, iar cealaltă, Nord Stream 1, livrează în prezent doar 20% din nivelul de gaz.

Schröder se confruntă cu o anchetă a social-democraților, partid în care este membru din 1963, din cauza legăturilor sale cu Kremlinul și a refuzului său de a se distanța de Putin, și ar putea fi exclus din partid.

Într-un interviu de cinci ore cu revista Stern și radiodifuzorul RTL, el nu a oferit nicio perspectivă directă asupra mentalității liderului rus, dar a spus, în urma discuțiilor sale cu acesta, că crede că conflictul cu Rusia este „rezolvabil”, dar necesită mai multe negocieri – pe care Germania și Franța ar trebui să le conducă – și o mai mare manifestare de sensibilitate din partea Occidentului față de „temerile reale ale Rusiei” de a fi blocată de țări ostile, care „se hrănesc din evenimentele istorice” și au fost „din păcate și valabile”.

Privind în viitor, Schröder a recomandat un statut de neutralitate în stil austriac pentru Ucraina și un aranjament în stilul cantoanelor elvețiene pentru ceea ce el a numit regiunea Donbas „mai complicată” din estul Ucrainei. El a spus că ambele părți trebuie să demonstreze dorința de a face compromisuri.

El a evitat să comenteze atrocitățile care au fost comise de trupele ruse de la începutul celei mai recente etape a conflictului, inclusiv masacrul de la Bucea, moartea a mii de civili în toată țara, ocupația regiunilor de est și de sud, deportarea forțată a mii de ucraineni și acuzațiile că Kremlinul încearcă să elimine populația ucraineană.

În ceea ce privește discuția cu privire la motivul pentru care doar o cincime – sau 30 de milioane de metri cubi pe zi – din cantitatea estimată de gaz curge în prezent prin conducta Nord Stream, Schröder a spus că vina se află pe ușa companiei germane Siemens, pe care a acuzat-o că a eșuat în încercarea de a livra Rusiei o turbină recent întreținută.

Dar, potrivit guvernului german și Siemens, Moscova este de vină pentru refuzul său de a prelua livrarea turbinei, care a fost recent transportată din Canada în Germania, după ce a fost acordată o dispensă specială care a permis suspendarea temporară a sancțiunilor împotriva Rusiei.

Gigantul energetic rus Gazprom a declarat că livrarea unei turbine necesare pentru a menține gazul care curge în Europa prin conducta Nord Stream 1 a fost „imposibilă” din cauza sancțiunilor impuse Moscovei.

„Regimurile de sancțiuni din Canada, Uniunea Europeană și Marea Britanie, precum și inconsecvențele din situația actuală privind obligațiile contractuale ale (producătorului de turbine) Siemens fac livrarea imposibilă.”, spune Gazprom, citat de The Guardian.

Declarația riscă să crească și mai mult îngrijorarea în țările europene care suspectează că Moscova caută o scuză pentru a întârzia întoarcerea turbinei în Rusia și pentru a reduce în continuare livrările de gaze, relatează AFP.

Prizonierii de război ucraineni uciși săptămâna trecută într-o explozie la barăcile lor au fost victimele unei operațiuni speciale a Kremlinului planificată în prealabil și aprobată la cele mai înalte niveluri, susțin înalți oficiali guvernamentali de la Kiev.

Citând informații, date prin satelit și interceptări telefonice, oficialii au spus că deținuții au fost uciși într-o crimă de război insensibilă și premeditată.

Ei spun că atacul a fost realizat de mercenari ruși din Grupul Wagner, care au lucrat îndeaproape cu agenția de spionaj FSB a lui Vladimir Putin.

Ucrainenii morți erau membri ai batalionului Azov, care au apărat combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol până la capturarea lor în mai. Aceștia erau ținuți într-o închisoare din Olenivka, aproape de linia frontului și la aproximativ 10 mile sud de Donețkul ocupat.

Un consilier al președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, a spus că mai multe indicii arată că Moscova este de vină. Ei au spus că au fost săpate morminte lângă barăci cu puțin timp înainte de atac și că a fost lansată o campanie de informare rusă care îi descrie pe luptători drept teroriști.

Prizonierii au fost mutați în clădire cu o zi înainte de explozia de vineri. Rușii și-au restabilit artileria lângă complexul închisorii într-o încercare nereușită de a atrage focul ucrainean. „A fost o provocare și o ucidere în masă din partea rusă. Totul a fost organizat de regimul lui Putin”, a susținut oficialul, care a refuzat să fie numit.

Este posibil ca Putin să fi autorizat personal atacul, au speculat ei, adăugând: „Rusia nu este un stat democratic. Dictatorul este personal responsabil pentru tot, fie că este vorba de doborârea unui MH17, Bucea sau Olenivka. De ceva vreme nu l-am mai văzut pe domnul Putin. Când va recunoaște atrocitățile pe care le-a comis?”

Ministerul rus al Apărării spune că ucrainenii au distrus clădirea folosind o rachetă Himars cu rază lungă de acțiune, fabricată și furnizată de SUA. Filmările difuzate vineri de televiziunea rusă au arătat corpuri carbonizate, membre dezmembrate și metal contorsionat din paturile supraetajate, precum și o gaură în acoperișul închisorii.

Administrația Biden spune că nu există indicii că Ucraina ar fi atacat închisoarea. Fotografiile din satelit publicate de Maxar Technologies dezvăluie că clădirile din jur au fost complet nedeteriorate, ceea ce ar fi nefiresc pentru un atac cu rachetă și că explozia a fost produsă înăuntru. Mai mult, gardienii ruși au scăpat fără răni.

Prognoza Ucrainei pentru recolta din 2022 din timpul războiului a crescut la 65-67 de milioane de tone de cereale de la 60 de milioane de tone, a declarat miercuri Denis Șmigal.

Într-un mesaj Telegram, premierul i-a lăudat pe fermieri pentru că au continuat recolta în ciuda războiului, chiar și în zonele în care bombardamentele continuă.