Războiul din Ucraina | Lîsîceanskul/din est, bombardat la foc continuu. 144 de soldați ucraineni, eliberați într-un schimb de prizonieri

Turcia cere Finlandei şi Suediei extrădarea a 33 de persoane

Turcia va cere Finlandei şi Suediei extrădarea a 33 de persoane ce aparţin mişcărilor PKK şi FETO, pe care Ankara le consideră teroriste, a anunţat miercuri ministrul justiţiei, Bekir Bozdag, la o zi după semnarea unui memorandum între cele trei state prin care se deschide accesul acestor două ţări nordice la NATO, informează AFP.

„În cadrul noului acord, vom cere Finlandei extrădarea a şase membri ai PKK şi a şase membri ai FETO, şi Suediei să extrădeze zece membri ai FETO şi 11 ai PKK”, a declarat ministrul.

Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) este plasat pe lista organizaţiilor teroriste de către Ankara şi aliaţii săi occidentali.

FETO este acronimul mişcării fondate de predicatorul Fethullah Gülen, instalat în SUA şi considerat de preşedintele Recep Tayyip Erdogan ca instigatorul tentativei de puci din iulie 2016.

Marţi, la Madrid, înaintea summitului NATO, Erdogan a avut o discuţie de mai multe ore cu omologul său finlandez Sauli Niinisto şi cu premierul suedez Magdalena Andersson.

Turcia bloca aderarea celor două ţări nordice la NATO, acuzându-le că adăpostesc militanţi ai PKK şi FETO.

„Turcia a obţinut ceea ce dorea”, şi anume ”deplina cooperare” a Suediei şi Finlandei în lupta contra terorismului, a anunţat preşedinţia turcă într-un comunicat.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski le-a spus liderilor NATO de la Madrid că Kievul are nevoie de mai multe arme și bani pentru a se apăra de invazia Rusiei.

Președintele ucrainean a avertizat NATO că ambițiile Moscovei nu s-au oprit la țara sa în timpul unui mesaj virtual transmis summitului.

„Acesta nu este un război purtat de Rusia numai împotriva Ucrainei. Acesta este un război pentru dreptul de a dicta condiții în Europa – pentru cum va fi viitoarea ordine mondială”, a spus Zelenski.

Este „absolut necesar” ca țările NATO să sprijine Ucraina „cu arme, finanțe și sancțiuni politice împotriva Rusiei”, a spus el.

Costul lunar al apărării Ucrainei împotriva invaziei Rusiei este de aproximativ 5 miliarde de dolari, a spus Zelenski.

Ucraina avea nevoie de sisteme moderne de apărare antirachetă și aeriană pentru a „împiedica tacticile Rusiei de a distruge orașe și de a teroriza civilii”, a adăugat el.

El a spus că Rusia nu a vrut nicio clupă la a ocupa doar zonele din sudul Ucrainei sau regiunea Donbas din estul Ucrainei.

„Vrea să absoarbă oraș după oraș în Europa, pe care conducerea rusă o consideră proprietatea sa și nu state independente. Acesta este adevăratul obiectiv al Rusiei. Întrebarea este: cine urmează pentru Rusia? Moldova? Statele baltice? Polonia? Răspunsul este: toate.”

Ministerul ucrainean al Apărării a declarat că 144 de soldați ucraineni, inclusiv din cei care se aflau la uzina siderurgică Azovstal de la Mariupol, au fost eliberați în urma unui schimb de prizonieri cu Rusia.

Cel mai recent schimb de prizonieri este și cel mai mare schimb de când Rusia a invadat Ucraina, a declarat pentru Telegram direcția principală de informații a Ministerului Apărării din Ucraina.

Din cei 144 de soldați ucraineni eliberați, 95 au fost implicați în apărarea oțelăriilor Azovstal, se arată în comunicat.

Boris Johnson spune că Vladimir Putin nu ar fi invadat Ucraina dacă ar fi fost femeie și consideră că războiul este „un exemplu perfect de masculinitate toxică”.

Într-un interviu acordat presei germane în urma summitului G7 de la Schloss Elmau, premierul a citat genul președintelui rus drept factor care contribuie la conflict.

Johnson a declarat pentru postul ZDF: „Dacă Putin ar fi fost o femeie, ceea ce evident că nu este, dacă ar fi fost, chiar nu cred că s-ar fi angajat într-un război nebun, macho de invazie și violență, în felul în care a făcut-o. Dacă vrei un exemplu perfect de masculinitate toxică, este ceea ce face el în Ucraina ”, scrie The Guardian.