Războiul din Ucraina | Luptătorii de la Azovstal, judecați de proruși. Demisia unui diplomat rus la ONU: niciodată nu mi-a fost așa rușine

Marea Britanie și Lituania au semnat o declarație comună menită să aprofundeze legăturile bilaterale de apărare și comerciale.

„Marea Britanie și Lituania sunt două țări care cred în libertate și suveranitate și care se opun regimurilor autoritare din Europa și din întreaga lume”, a declarat șefa diplomației britanice, Liz Truss. „Suntem alături de Ucraina în fața războiului ilegal și barbar al Rusiei”, a adăugat ea.

Lituania are graniță cu Belarus, al cărei președinte, Alexandru Lukașenko, a creat o relație strânsă cu omologul său rus, Vladimir Putin.

Declarația se bazează pe cooperarea actuală în domeniul apărării pe care cele două țări o au ca aliați NATO și va crește rezistența la amenințări, inclusiv din partea Rusiei și Chinei, a spus guvernul britanic.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a cerut într-un discurs video la Forumul Economic Mondial de la Davos „sancțiuni maxime” împotriva Rusiei, inclusiv un embargo complet pe petrol, excluderea băncilor sale din sistemele globale, o „abandonare” a sectorului său IT și încetarea comerțului cu Federația Rusă.

Președintele Ucrainei a cerut punerea în aplicare a „sancțiunilor maxime” împotriva regimului lui Vladimir Putin și a spus că Davos nu va avea niciun rost dacă agresiunea rusă va fi lăsată să prevaleze.

Remarcând că istoria se află într-un punct de cotitură, Zelenski a spus: „Acesta este într-adevăr momentul în care se decide dacă forța brută va conduce lumea”.

Absența Rusiei de la reuniunea de la Davos din acest an a oferit Ucrainei ocazia de a-și prezenta argumentele pentru intensificarea războiului economic al Occidentului împotriva Rusiei, echipa de miniștri a lui Zelenski îndemnând la acțiuni mai dure.

Cu ceva timp în urmă, viceprim-ministrul Ucrainei, Iulia Sviridenko, a cerut sancțiuni împotriva companiilor care au continuat să facă afaceri în Rusia.

„Acum nu este momentul pentru o analiză cost-beneficiu. Trebuie să despărțim complet Rusia de economia globală”, a spus Sviridenko.

Citând exemplul acordului de la München din 1938, Zelenski a cerut retragerea tuturor companiilor străine din Rusia, astfel încât acestea să nu fie folosite în „interesele sângeroase” ale Kremlinului.

El a spus că orice companie care părăsește Rusia este binevenită să se mute în Ucraina, unde ar putea ajuta la sarcina masivă de a repara daunele colosale aduse unei economii care se estimează că se va micșora cu cel puțin 30% în acest an.

„Oferim lumii șansa de a crea un precedent pentru ceea ce se întâmplă dacă încerci să distrugi un vecin”, a spus el. „Vă invit să luați parte la această reconstrucție.”

Zelenski a spus că caută modalități alternative de a scoate alimentele Ucrainei din țară, după ce a acuzat Rusia că fură proviziile de cereale gata de export.

Sunt în desfășurare discuții cu Polonia pentru a vedea dacă alimentele ar putea fi expediate din porturile de la Marea Baltică.

Lituania a cerut o coaliție navală „a celor dispuși” să ridice blocada rusă de la Marea Neagră asupra exporturilor de cereale ucrainene.

Ministrul de externe lituanian, Gabrielius Landsbergis, a propus planul în timpul discuțiilor cu șefa diplomației britanice, Liz Truss, luni, la Londra.

„Timpul este foarte, foarte scurt. Ne apropiem de o nouă recoltă și nu există nicio altă modalitate practică de a exporta cerealele decât prin portul Odesa la Marea Neagră”, a spus el pentru The Guardian.

„Nu există nicio modalitate de a stoca acest cereale și nici o altă cale alternativă adecvată. Este imperativ să le arătăm țărilor vulnerabile că suntem pregătiți să facem pașii necesari pentru a hrăni lumea”, a adăugat sursa citată.

Un consilier al misiunii ruse la biroul ONU de la Geneva a confirmat pentru Reuters că și-a părăsit postul din cauza războiului cu Ucraina.

„Am fost la misiune ca oricare altă luni dimineață și mi-am transmis scrisoarea de demisie și am plecat. Am început să-mi imaginez asta acum câțiva ani, dar amploarea acestui dezastru m-a determinat să o fac”, a declarat Boris Bondarev, citat de Reuters.

El a spus că nu crede că sentimentele sale sunt împărtășite de mulți dintre foștii săi colegi din ministerul de externe.

Boris Bondarev a scris într-o declarație că „niciodată nu i-a fost atât de rușine” de țara sa și a criticat Ministerul de Externe al Rusiei pentru „nivelul de minciuni și neprofesionalism” în creștere.

Bondarev, un veteran de 20 de ani al ministerului rus de externe, a spus că i-a fost „rușine” de țara sa după ce a fost martor la atrocitățile comise în Ucraina în ultimele luni.

„Astăzi, Ministerul Afacerilor Externe nu este despre diplomație”, a spus Bondarev într-o declarație publică .

„Totul este despre război, minciuni și ură. Ea servește intereselor câtorva, foarte puțini oameni contribuind astfel la izolarea și degradarea în continuare a țării mele. Rusia nu mai are aliați și nu este nimeni de vină decât politica sa nesăbuită și prost concepută.”

El și-a exprimat de mai multe ori îngrijorarea cu privire la invazia Ucrainei.

Declarația a fost publicată de organul de supraveghere al drepturilor omului de la ONU, UN Watch. Bondarev a explicat mai târziu pentru BBC de ce a ales să dezerteze:

„Motivul este că nu sunt de acord și dezaprob ceea ce face și a făcut guvernul meu cel puțin din februarie și nu vreau să mai fiu asociat cu asta”, a spus Bondarev.

„Mi s-a spus să-mi țin gura pentru a evita complicațiile”, a spus el.

Întrebat dacă crede că va fi considerat un trădător, el a spus: „cred că mă consideră deja”.

Nu a existat încă niciun comentariu oficial din partea Rusiei cu privire la demisia lui Bondarev.

Fostul ambasador al SUA în Rusia, Michael McFaul, l-a aplaudat pe Boris Bondarev pentru decizia sa de a demisiona din funcția de consilier la misiunea permanentă a Rusiei la Națiunile Unite, de la Geneva.

„Bravo Boris Bondarev! Știu că mulți alți oficiali ruși vă împărtășesc părerile. Sper că vor avea acum curajul să vă urmeze exemplul”, a spus McFaul pe Twitter.