Cancelarul Olaf Scholz: Procesul de aderare al țărilor din Balcaniul de Vest a stagnat prea mult timp
Cancelarul german Olaf Scholz a vorbit miercuri în fața parlamentului de la Berlin spunând că Germania a formulat o viziune asupra viitorului Europei, împărtășită și de președintele francez Emmanuel Macron, o Europă care să fie mult mai mult capabilă să acționeze, potrivit Reuters.
„Am dat Ucrainei, Moldovei și, în perspectivă, și Georgiei o perspectivă de viitor în Europa. De ani de zile, procesul de aderare al națiunilor din Balcanii de Vest a stagnat. Acum, în doar câteva luni, am adus un nou impuls. Apropo, vorbind despre Europa: acest guvern [Germaniei] a formulat clar o viziune pentru viitorul Europei -- ceva pe care președintele francez și alții îl așteptau de ani de zile. Împărtășesc obiectivul cu președintele [francez] Emmanuel Macron al unei Europe geopolitice mult mai capabile să acționeze.”
„A nu face nimic ar avea un preț foarte mare. De aceea, eliminăm eșecurile unei politici energetice și comerciale care ne-au condus la o dependență unilaterală de Rusia și China în special. De aceea, după ani de neglijență, vom asigura o Bundeswehr modernă și puternică (eds.: forțele armate germane) capabilă să ne apere țara și aliații noștri”, a spus cancelarul Scholz.
„În același timp, acest guvern investește din plin în infrastructură modernă și digitalizare, astfel încât Germania să nu mai fie țara cu zone fără recepție de telefon mobil, cu gropi, țara cu poduri sparte și trenuri întârziate”, a mai precizat el.
Boris Johnson dezvăluie că Germania a vrut să se încheie rapid războiul și „Ucraina să se retragă”, iar Franța a fost „în negare până în ultimul moment”
Fostul premier britanic a susținut că națiunile europene au avut opinii foarte diferite asupra războiului din Ucraina, Germania preferând o înfrângere rapidă a Ucrainei în detrimentul unui conflict îndelungat, scrie Sky News.
În comentarii care ar putea provoca furori în rândul liderilor europeni, Boris Johnson a declarat pentru CNN Portugalia: „Acest lucru a fost un șoc uriaș... am putut vedea grupările tactice din batalionele rusești cum se adună, dar diferite țări aveau perspective foarte diferite”.
„Viziunea germană a fost la un moment dat că, dacă se va întâmpla, ceea ce ar fi un dezastru, atunci ar fi mai bine ca totul să se termine rapid și ca Ucraina să se retragă”, a spus el.
Boris Johnson a spus că există „tot felul de motive economice temeinice” pentru această abordare, dar că „nu o poate sprijini”.
El a făcut, de asemenea, comentarii despre președintele francez Emmanuel Macron, care a condus încercarea Europei de a-l descuraja pe Vladimir Putin prin discuții diplomatice.
„Fără îndoială că francezii au fost în negare până în ultimul moment”, a spus Johnson.
Fostul prim-ministru, care a fost văzut ca un aliat apropiat al președintelui Volodimir Zelenski, a subliniat că mai târziu națiunile UE s-au adunat în spatele Kievului.
Papa Francisc: Ucrainenii suferă de un „martiriu al agresiunii”
Papa Francisc a comparat războiul declanșat de Rusia cu „genocidul teribil” al foametei sovietice din anii 1930.
Pontiful a spus aceste lucruri la finalul audienței sale generale în fața a mii de oameni în Piața Sf. Petru.
Între 1930 și 1933, Ucraina și Kazahstan au fost afectate de marea foamete, numită Holomodor. Se estimează că între 5,7 și 8,7 milioane de oameni au murit din cauza lipsei de hrană în Uniunea Sovietică în această perioadă.
Rafael Grossi se întâlnește cu delegația rusă pentru a discuta despre securitatea în jurul fabricii Zaporizhzhia
Șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică ( AIEA), s-a întâlnit cu o delegație rusă, condusă de șeful Rosatom, Alexey Likhachev, la Istanbul pentru a discuta despre „înființarea urgentă a unei zone de protecție și siguranță nucleară” la centrala nucleară Zaporojie, deținută de Rusia.
Centrala Zaporojie, pe care Rusia a confiscat-o la scurt timp după ce a invadat Ucraina în februarie, a fost din nou zguduită de bombardamente în weekend, ceea ce a dus la apeluri reînnoite din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) de a crea o zonă de protecție în jurul acesteia pentru a preveni un dezastru nuclear.
Rusia și Ucraina s-au învinuit reciproc pentru bombardarea centralei în ultimele luni, care a deteriorat clădiri și a întrerupt liniile electrice de alimentare cu centrală, care sunt esențiale pentru răcirea combustibilului celor șase reactoare și pentru evitarea unei topiri nucleare.