Germania este pregătită să furnizeze Poloniei sisteme antirachetă pentru a ajuta Varșovia să-și consolideze capacitatea de apărare aeriană în urma incidentului cu racheta căzută pe teritoriul polonez, lângă granița cu Ucraina, săptămâna trecută, a declarat șeful apărării de la Berlin, potrivit CNN.

„Ne-am oferit să sprijinim Polonia în asigurarea spațiului său aerian – cu sistemele noastre de apărare aeriană Eurofighters și Patriot”, a declarat ministrul german al apărării Christine Lambrecht pentru Rheinische Post din Düsseldorf și pentru ziarele General-Anzeiger din Bonn.

Berlinul va căuta, de asemenea, să extindă desfășurarea sistemelor antirachete germane în statul membru NATO, Slovacia, până la sfârșitul anului 2023, a spus Lambrecht.

Săptămâna trecută, liderii Poloniei și NATO au spus că racheta care a ucis două persoane pe teritoriul polonez a fost probabil trasă de forțele ucrainene care își apărau țara împotriva unui baraj de lovituri rusești și că incidentul părea a fi un accident.

Orice normalizare a legăturilor dintre Moscova și Kiev „se poate produce doar după o schimbare în conducerea Ucrainei”, a declarat un senator rus într-un interviu publicat luni.

Senatorul Konstantin Kosachev a declarat pentru ziarul rus Argumenty i Fakty că „nu se așteaptă la nimic bun de la actualul regim de la Kiev”, a informat agenția de știri de stat TASS, citată de CNN.

"Sunt prinși în propriile lor acțiuni și în ideologia anterioare. Nu au libertate de manevră", a declarat Kosachev, vicepreședintele Consiliului Federației, camera superioară a parlamentului rus.

"Cred că orice potențială normalizare ar putea avea loc numai după o schimbare a puterii în Ucraina. Sper că [procesul] va fi constituțional data viitoare."

Kosachev a avertizat că rezidenții din regiunile ucrainene, inclusiv Odesa și Dnepropetrovsk „își pot schimba statutul, dacă autoritățile continuă să-i trateze ca pe teroriști sau separatiști și refuză să se angajeze în dialog”, a informat presa de stat.

„Atât de multe s-ar putea schimba dacă [Kiev] ar înceta să vorbească limba puterii cu ei”, a adăugat el.

Rusia a lansat aproximativ 4.700 de rachete asupra Ucrainei de la începutul războiului și până acum, potrivit preşedintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, citat de The Guardian. După cele mai recente atacuri, peste 20 de milioane de oameni au rămas temporar fără electricitate.

”Sute de oraşe ale noastre au fost practic arse, mii de oameni au fost ucişi, sute de mii au fost deportaţi în Rusia”, a declarat Volodimir Zelenski duminică într-un mesaj video către Conferinţa şefilor de stat şi de guvern din statele francofone (summitul Francofoniei), organizată la Djerba (Tunisia).

”Şi milioane de persoane au părăsit Ucraina pentru a se adăposti de război în alte ţări”, a continuat el.

Numai marţea trecută, a spus el, Rusia a tras aproape 100 de rachete în direcţia Ucrainei. ”O sută de rachete diferite împotriva oraşelor noastre, împotriva clădirilor rezidenţiale, asupra afacerilor noastre, împotriva centralelor electrice”, a spus Volodimir Zelenski.

Ca urmare a acestor atacuri, peste 20 de milioane de oameni au rămas temporar fără electricitate, a subliniat el. Volodimir Zelenski a cerut ajutorul statelor membre ale Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei (OIF).

”Ucraina vrea cu adevărat pace. Dar pentru a restabili pacea, avem nevoie de sprijin”, a spus el. Revenirea la pace este foarte posibilă, a adăugat preşedintele ucrainean. ”Dar este posibilă doar dacă toată lumea înţelege că nimeni din lume nu merită nici măcar o singură zi de teroare”, a afirmat Volodimir Zelenski.

România a acordat Ucrainei ajutor energetic de avarie în lunile august şi septembrie ale acestui an, constând în livrări de electricitate menite să echilibreze tensiunea din reţeaua interconectată a Europei Continentale, care devenise oscilantă ca urmare a sincronizării de urgenţă la ea în martie a sistemelor energetice vecine din Ucraina şi Republica Moldova, transmite News.ro.

Ajutorul a fost solicitat de ucraineni după ce un stat occidental le-a cerut să-şi întrerupă complet exporturile de energie, relatează Profit.ro.

″Motivul acordării ajutorului de avarie către Ucraina l-a constituit faptul că în interconexiunea Europa Continentală au fost detectate oscilaţii interzonale de tensiune pe direcţia est – vest, cu o amortizare foarte slabă, iar OTS (operatorul de transport şi sistem – n.r.) din Spania a solicitat Ucrainei, conform procedurilor de interconectare în regim de urgenţă a sistemelor energetice din Ucraina şi Republica Moldova, să reducă soldul de export la 0 MW″, se arată într-un document oficial analizat de Profit.ro.

Ucrainenii au plătit pentru această energie suma totală de peste 9,6 milioane lei, astfel că preţul mediu a fost de circa 2.580 lei/MWh.