Editorul BBC pe teme economice, Faisal Islam, a explicat, zilele trecute, de unde vine starea aparent bună a economiei ruse și de ce ea s-ar putea deteriora.
Economie pe picior de război
Economistul britanic remarcă faptul că economia rusă se află pe un trend ascendent, ultimele prognoze ale Fondului Monetar Internațional (FMI) anticipând pentru 2024 o creștere economică de 2,6%, față de cea de 1,1% prognozată inițial. Dacă prognoza se va confirma, economia rusă va avea o creștere mai rapidă decât a țărilor G7, cele mai industralizate din lume.
Războiul îndelungat din Ucraina a dus la trecerea economiei ruse pe picior de război, în special în ceea ce privește producția de armament și construcția liniilor defensive în estul și sudul Ucrainei. Liderii vestici susțin că acest model este unul nesustenabil pe termen mediu, dar întrebarea care rămâne este – cât timp va putea fi susținut?
Economistul BBC remarcă faptul că cheltuielile de apărare și securitate ale Rusiei ajung la circa 40% din buget, situație asemănătoare cu perioada târzie a URSS. În plus, au fost reduse alocațiile pentru unele forme de sprijinire a populației, cu scopul de a finanța producția de tancuri, sisteme de rachete și fortificații din zonele ocupate de Ucraina.
În plus, în ciuda sancțiunilor occidentale, exportul de petrol și gaze continuă spre țări ca India și China, iar veniturile obținute de aici ajung tot în bugetul statului.
Rusia, expusă
Islam notează însă că acest tip de creștere economică a sporit dependența Rusiei de veniturile din petrol, de China și de cheltuielile neproductive de război, adică cele legate de armament și alte materiale ce sunt distruse în scurt timp. Dar, pe măsură ce cererea de petrol și gaze va atinge un nivel maxim, iar producția de hidrocarburi din Orientul Apropiat va crește, Rusia riscă să devină tot mai expusă.
Economistul susține că creșterea PIB-ului relevată de statisticile rusești vine din producția de tancuri și obuze care sunt aruncate în aer în Donbas și în estul Ucrainei, ceea ce nu este un model ideal de creștere. În același timp, țara a avut parte de un „exod de creiere”, fiind părăsită de cei mai talentați și experimentați cetățeni.
Care va fi următoarea „mutare” occidentală?
Islam afirmă că strategia occidentală până acum nu a fost de a asedia economia Rusiei, ci mai degrabă de a se angaja într-un joc „de-a șoarecele și pisica” pentru a restricționa accesul la tehnologie, a limita veniturile și pentru a face războiul nesustenabil pe termen lung.
„Am prefera ca Rusia să își folosească banii pentru a cumpăra petroliere [pentru petrol] decât tancuri”, a declarat un oficial american pentru economistul BBC. Pe piața petrolului, scopul politicii nu este de a încerca să împiedice India, de exemplu, să cumpere petrol rusesc, ci de a limita profiturile din acest comerț care se întorc la mașina de război a Kremlinului, explică Islam.
Economia de război a Rusiei nu poate fi susținută pe termen lung, însă a adus țării ceva timp în plus. Occidentul este acum pe cale să ridice miza, după ce Rusia a arătat o rezistență neașteptată. O cale este legată și de activele rusești înghețate, a căror valoare este de 300 de miliarde de dolari. În ultima perioadă, apelurile la confiscarea acestora pentru a finanța reconstrucția Ucrainei s-au înmulțit, iar G7 a cerut guvernatorilor băncilor centrale să vină cu un plan în acest sens.
Forma exactă a acestei escaladări financiare, care comportă riscuri și pentru puterile occidentale, va avea consecințe resimțite mult dincolo de cadrul războiului dintre Rusia și Ucraina, conchide Islam.
