Actualizare PSD și PNL au votat în forurile de conducere să comaseze europarlamentarele cu localele și să aibă liste comune la alegerile pentru Parlamentul European. Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat și calendarul pentru celelalte alegeri - prezidențiale în septembrie și parlamentare în decembrie. Despre deciziile parafate de conducerile cele două partide, dar și despre punctele fierbinți asupra cărora PSD și PNL nu au căzut de acord citiți aici.
Actualizare Întrebat dacă actualul ministru de externe, Luminița Odobescu, ar putea deschide lista comună de candidați PSD și PNL la europarlamentare, Marcel Ciolacu a dat un răspuns general: ”Propunerea mea e ca lista de europarlamentare să fie deschisă de o femeie care să fie independentă de cele două partide”, a spus premierul, potrivit news.ro.
Actualizare După deciziile din această dimineață din Coaliție, liderii PSD și PNL discută rezultatele negocierilor și cu președintele României, Klaus Iohannis.
Vicepreședintele social-democrat Mihai Tudose a justificat deciziile luate în această dimineață (21 februarie), în ședința Coaliției, cu o cercetare sociologică.
„Mai mult de 60% din români doresc comasarea și o majoritate chiar mai mare dorește o continuitate a guvernării și o coerență a guvernării”, a spus Mihai Tudose.
Cercetarea sociologică a fost realizată prin telefon de Avangarde pe 950 de subiecți cu două zile înainte de decizia Coaliției, în perioada 19-20 februarie, și are o marjă de eroare de plus/minus 3,1%.
Potrivit sondajului, 53% dintre cei întrebați sunt de acord ca alegerile locale și europarlamentare să fie comasate. 35% resping această variantă, iar 12% nu pot aprecia.
La întrebarea dacă „Viitorul Guvern al României care se va forma după alegerile generale ar trebui să fie alcătuit din partide care împreună să asigure majoritatea constituțională și stabilitate politică?”, 66% dintre cei care au răspuns au spus că sunt de acord. 21% au spus „nu”, iar 13% nu pot aprecia.
În privința procentelor, dacă duminica viitoare ar fi alegeri pentru Parlamentul European, PSD ar obține 31%, potrivit sondajului Avangarde. Rezultatele celorlalte partide ar fi PNL - 20%, AUR - 18%, Alianța Dreapta Unită (formată din USR, Forța Dreptei și PMP) - 15%, SOS - 8%, UDMR - 5% și REPER - 2%.
Strategia comună pentru alegerile din 2024 este validată în ședințe separate ale liderilor PSD și PNL de la centru și din țară care au început la ora 16.
Apoi, la ora 19:00, președinții celor două partide vor anunța public care sunt hotărârile, după ce vor fi fost parafate în organismele interne ale fiecăreia dintre cele două formațiuni.
Prim-vicepreședintele PNL, Rareș Bogdan, a justificat deciziile prin faptul că România are un rol decisiv în contextul regional tensionat și a dat de înțeles că hotărârile au fost discutate cu Bruxelles-ul.
„La Bruxelles am avut întâlniri pentru a explica șefilor de grupuri politice ce se întâmplă în România. Responsabilitatea Guvernului României e uriașă în contextul regional complicat. România e stat cheie. Cel mai important lucru e continuarea guvernării într-un mod coerent, asumat”, a explicat liderul liberal.
Europarlamentarul Mihai Tudose a întărit teza că PSD și PNL, deși partide cu doctrine diferite, trebuie să se alieze și în alegerile din 2024 ca să mențină echilibrul în fața pericolului extremismului.
„Trebuie să avem în vedere ce se întâmplă în Europa. Nu putem să fim defazați complet”, a spus Tudose.
Adevărata miză a negocierilor – prezidențiabilul și Primăria Capitalei
Actualizare PSD și PNL dezbat varianta organizării alegerilor prezidențiale în septembrie și nu în noiembrie - decembrie, la termen adică. Lideri la vârf din ambele partide confirmă că discuția există. Unii spun chiar că ar fi bătut palma și pentru această modificare.
Argumentele sunt două. În primul rând, ar fi mai aproape de succesul pe care îl prognozează la alegerile locale și europarlamentare și, în plus, ar fi mai scurt intervalul dintre cele două campanii electorale. Acest fapt nu ar da prea mult timp partidelor populiste să aducă în spațiul public teme antieuropene și ultranaționaliste.
În al doilea rând, în decembrie, ar fi aproape imposibil să fie organizate trei rânduri de alegeri - parlamentare și două tururi la prezidențiale. Alegerile pentru Legislativ pot fi programate cel mai devreme pe 1 decembrie, de Ziua Națională, ceea ce e exclus. Așa că, următoarea duminică ar fi pe 8 decembrie, ceea ce ar însemna că alegerile prezidențiale sunt împinse în buza sărbătorilor de iarnă.
Unul dintre subiectele cu adevărat fierbinți ale negocierilor dintre PSD și PNL este cine va fi candidatul la alegerile prezidențiale. PSD, aflat pe val în momentul de față, cu peste 30% în sondaje, speră ca, pentru prima dată după 20 de ani, să dea președintele României.
Ultimul președinte al României de la PSD a fost Ion Iliescu, 2000-2004. Au urmat 20 de ani în care dreapta a dat șeful statului: Traian Băsescu, de la Partidul Democrat-Liberal (2004-2014), și Klaus Iohannis, de la Partidul Național Liberal (2014-2024).
Astfel, social-democraților le-ar pica mănușă ca PNL să le susțină candidatul, cel mai probabil pe Marcel Ciolacu, iar alegerile parlamentare să fie comasate cu turul doi al prezidențialelor. Această comasare ar maximiza șansa ca PSD să câștige.
Deși stau bine în sondaje, social-democrații nu reușesc să adune pe cont propriu 50% + 1 din voturi pentru președinte. De aceea, au nevoie de susținerea liberalilor sau de un candidat precum George Simion (liderul AUR), care să scoată electoratul de centru-dreapta și centru-stânga din casă, de teama populismului și extremismului.
Ar fi o reeditare a scenariului din 2000, când au candidat Ion Iliescu și Corneliu Vadim Tudor (PRM). Atunci, inclusiv electoratul de dreapta a votat cu Ion Iliescu (PSD) de teama ca nu cumva liderul Partidului România Mare (PRM) să câștige.
Numai că social-democrații nu pot încuraja AUR să crească în sondaje, astfel încât liderul George Simion să ajungă în turul doi al prezidențialelor, pentru că pericolul ca populiștii să obțină scoruri de peste 30%, în toată Europa, este foarte mare. Iar oficialii de la Bruxelles caută soluții tocmai pentru a opri valul de populism în creștere.
Așa se poate explica și replica lui Marcel Ciolacu, când a fost întrebat dacă nu cumva listele europarlamentare comune cu PNL nu-i deranjează pe social-democrați, care ar fi putut obține mai multe voturi pe cont propriu.
„Când ajungi în anumite funcții de stat trebuie să decizi ce e mai bine pentru România și apoi să armonizezi lucrurile astfel încât colegii să fie lămuriți că așa e cel mai bine pentru România, dincolo de a fi pesediști sau peneliști”, a spus președintele PSD, citat de G4Media.
Dorinței lui Marcel Ciolacu de a-și maximiza șansa la prezidențiale i se opun însă aspirațiile liberalilor, obișnuiți să aibă președintele României. Ei nu vor să cedeze nici în ruptul capului funcția și amenință că vor rupe coaliția cu PSD și se vor coaliza cu Alianța Dreapta Unită, formată din USR, PMP și Forța Dreptei. Cele patru partide, poate și cu UDMR alături, au șanse să obțină 50% + 1 din mandatele din Parlament, să dea premierul și să aibă și președintele țării. În această variantă, PSD ar pierde tot.
PNL, deși are un scor de sub 20% în mai toate sondajele din ultimul an, are avantajul de a alege între o coaliție cu stânga sau una cu partidele de dreapta. Așadar, oferta liberalilor este ca social-democrații să aibă premierul pentru încă patru ani și, posibil, și primarul general al Capitalei. Iar PSD să susțină PNL la prezidențiale.
Astfel, Marcel Ciolacu ar rămâne premier încă patru ani, PNL ar avea președintele, iar la Capitală ar fi un social-democrat.
În această privință, liberalii exclud să susțină candidatura Gabrielei Firea, fost primar PSD al Capitalei (2016-2020). Ar fi fost de acord să-l sprijine pe Daniel Băluță, actualul primar PSD al Sectorului 4, dar acesta ar vrea să rămână la sector.
Acum, liderii celor două partide caută un candidat, altul decât Gabriela Firea sau Sebastian Burduja. Acesta din urmă este candidatul PNL la Primăria Capitalei, dar unii liberali spun că are un scor prea slab în sondaje.
PSD și PNL își fac calcule pentru un candidat comun la Primăria Generală a Municipiului București și pentru că, dacă ar candida separat, se tem că ar câștiga actualul edil, Nicușor Dan.
Un alt calcul care se face acum este legat de primăriile deținute de Uniunea Salvați România - Brașov, Timișoara, Bacău, Câmpulung, sectorul 1 și sectorul 2 al Capitalei. Aici, cele două partide ar vrea să aibă un candidat comun ca să fie sigure că vor elimina orice șansă ca USR să câștige.
Ce spun partidele din opoziție, dezavantajate de deciziile liderilor Coaliției de guvernare
Președintele Forța Dreptei, Ludovic Orban, a amintit că aceleași două partide, PSD și PNL, s-au împotrivit comasării alegerilor decise de Guvernul Boc în 2012, iar CCR a decis că organizarea alegerilor la aceeași dată e neconstituțională.
„Am auzit, din informaţiile pe surse pe care le avem, că vor să modifice legea prin ordonanţă de urgenţă, ceea ce agravează şi mai mult abuzul pe care îl fac în materie de legislaţie electorală şi în materie de drepturi şi libertăţi fundamentale şi mă refer la dreptul de a fi ales şi dreptul de a alege”, a spus Ludovic Orban, într-o conferinţă de presă organizată de Alianța Dreapta Unită, citat de news.ro.
Liderul Forța Dreptei a somat-o pe Alina Gorghiu, ministrul Justiției, „să aibă grijă ce semnează şi să nu accepte această încălcare grosolană a Constituţiei” și i-a amintit că este unul dintre semnatarii sesizării de neconstituționalitate din 2012.
”Comasarea pe care o propun PSD şi PNL este o crimă împotriva democraţiei româneşti. Ceea ce doresc Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă este instaurarea partidului unic în România, pentru că adevărata comasare este cea a PSD cu PNL. Astăzi, vorbim de fapt despre dispariţia PNL şi naşterea patidului unic PSD-PNL. Alianţa Dreapta unită se va opune acestui partid unic şi astăzi anunţ oficial că dreapta unită va avea candidaţi comuni la toate alegerile”, a spus și Cătălin Drulă, președintele USR, în aceeași conferință de presă, potrivit news.ro.
„Acest atac sălbatic la adresa democraţiei ne revoltă şi ne îndeamnă să fim şi mai hotărâţi în obiectivele pe care ni le-am asumat. În timp ce PSD şi PNL îşi unesc destinele pentru veşnicie, în numele aşa-zisului interes al cetăţenilor, noi constatăm că, de fapt, acest lucru îl fac de frică”, a spus şi liderul PMP, Eugen Tomac.
Cei trei președinți de partid, coalizați în alianța de dreapta, au anunțat că vor ataca modificarea legii pentru organizarea alegerilor comasate la Curtea Constituțională, dacă va fi proiect de lege, sau vor sesiza Avocatul Poporului, dacă va fi o ordonanță de urgență. De asemenea, au spus că vor avea candidați comuni la toate cele patru rânduri de alegeri - europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale.
