Linkuri accesibilitate

Președintele Iohannis nu a convocat încă CSAT pentru o discuție despre trimiterea unui sistem Patriot în Ucraina


Președintele Klaus Iohannis (stânga) și omologul său american, Joe Biden, au discutat la Casa Albă despre cererea Ucrainei de a primi mai multe sisteme de apărare antiaeriană Patriot.
Președintele Klaus Iohannis (stânga) și omologul său american, Joe Biden, au discutat la Casa Albă despre cererea Ucrainei de a primi mai multe sisteme de apărare antiaeriană Patriot.

La zece zile de la discuția lui Klaus Iohannis cu Joe Biden despre posibilitatea ca România să trimită în Ucraina unul dintre sistemele Patriot pe care le deține, șeful statului nu a convocat CSAT. Președintele Iohannis a spus atunci că o astfel de decizie este de competența acestei instituții.

De când președintele Klaus Iohannis s-a întors din Statele Unite, unde a discutat la Casa Albă cu Joe Biden despre nevoia Ucrainei pentru sistemele antiaeriene Patriot, liderii politici români nu au ajuns încă la consens cu privire la trimiterea unuia dintre sistemele de acest tip aflate în România.

Aflat la Washington, pe 7 mai, Klaus Iohannis a declarat, după discuția de la Casa Albă, că „președinte Biden a menționat la întâlnirea noastră și am zis că sunt deschis să discutăm”.

„Asta înseamnă că trebuie discutat în CSAT să vedem ce putem da și ce putem primi în schimb, pentru că nu este acceptabil ca România să rămână fără”, a declarat Klaus Iohannis.

De atunci, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) nu a fost convocat.

Regulamentul de funcționare al CSAT prevede la primul articol că „pentru organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc apărarea ţării şi siguranţa naţională, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării se convoacă de preşedintele acestuia, trimestrial sau de câte ori este necesar”.

Președintele CSAT este șeful statului, prin urmare Klaus Iohannis are această atribuție.

Însă, Consiliul mai poate fi convocat şi la iniţiativa a cel puţin patru membri.

Dan Claudiu Degeratu este expert în securitate internațională și a lucrat la Ministerul Apărării.

Dan Claudiu Degeratu a fost directorul general al Departamentului pentru Politica de Apărare şi Planificare de la MApN, între 2004 și 2006.
Dan Claudiu Degeratu a fost directorul general al Departamentului pentru Politica de Apărare şi Planificare de la MApN, între 2004 și 2006.

El spune pentru Europa Liberă că, în mod normal, CSAT ar trebui să avizeze o eventuală decizie de trimitere în Ucraina a unui sistem Patriot românesc, iar Parlamentul să o aprobe.

De ce?

Pentru că achiziția de sisteme Patriot de către România a fost aprobată de Parlament la finalul anului 2017. Pentru șapte sisteme, România a acceptat să plătească 3,9 miliarde de dolari fără TVA.

Întrebat dacă România ar putea trimite asemenea arme în Ucraina fără parcurgerea unor pași care să fie publici, Dan Claudiu Degeratu, a adăugat:

„Probabil că sunt reguli secrete care au permis trimiterea unor asemenea ajutoare militare și atunci, se poate merge pe precedent. Ilegal nu ar fi”, completează expertul.

Totuși, spune Dan Claudiu Degeratu, amânarea convocării CSAT pentru a se adopta o decizie privind ajutarea sau nu a Ucrainei cu un sistem de apărare antiaeriană Patriot care aparține acum României ar putea ține de campania electorală, iar o decizie să fie luată după alegerile locale și europarlamentare din 9 iunie.

Expertul mai spune că o altă posibilă explicație pentru neconvocarea - deocamdată - a CSAT ar putea fi așteptarea unui răspuns din partea Administrației Biden la întrebarea pusă public de președintele Klaus Iohannis: „Ce putem primi în schimb?”.

Deoarece, spune președintele, nu este acceptabil ca România să rămână fără apărare antiaeriană eficientă.

Pe 10 mai, la scurt timp de la întâlnirea Biden-Iohannis , Administrația SUA a aprobat vânzarea de rachete de ultimă generație pentru înzestrarea avioanelor de vânătoare multirol F-16 Fighting Falcon ale Forţelor Aeriene Române.

Expert: „Nivel catastrofic de comunicare strategică”

În ultima săptămână, trei dintre membrii CSAT au făcut declarații publice pe această temă.

  • 14 mai - ministrul Apărării, Angel Tîlvăr: „Nu a spus nimeni că trebuie să o dăm (bateria Patriot - n.r.). Sunt echipamente solicitate, ţinând seama de situaţia de acolo. Noi avem un astfel de echipament funcţional şi încă trei care sunt în curs de a deveni funcţionale. Până atunci, nevoia noastră este satisfăcută momentan de acest echipament. Urmează să avem şi alte discuţii. Momentan, nu se pune problema”;
  • 13 mai - președintele Senatului, Nicolae Ciucă, a spus că donarea unui sistem Patriot către Ucraina este un subiect care nu trebuie politizat şi că decizia va fi luată de structurile responsabile din Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT);
  • 12 mai - premierul Marcel Ciolacu, care este și vicepreședintele CSAT, a declarat că România nu are suficiente sisteme Patriot „pentru a le putea oferi în acest moment”. El a completat că montat „un pic mai încolo, adică în Ucraina”, sistemul Patriot „ne apără tot pe noi, adică chiar e mai bine cumva și pentru noi”, dar a spus că este o decizie strategică, cu argumente și pro și contra.

Dan Claudiu Degeratu a taxat dur aceste declarații: „În general, ar fi bine să se evite a gândi (superficial) cu voce tare. Dacă ai opțiuni în lucru, nu le comunici. Ori spui că nu a fost luată o decizie, ori comunici o decizie. Nu comunici vag și în doi peri.”

El interpretează declarația premierului Marcel Ciolacu astfel: România trimite un sistem Patriot în Ucraina, dar fără să îl doneze sau să îl transfere definitiv.

„«Sistemul va fi tot al nostru și va funcționa în Ucraina. Este al nostru» duce la confuzia că acest sistem va fi instalat, controlat și operat de Armata Română în teatrul de război. Acesta este nivelul catastrofic de comunicare strategică guvernamentală”, afirmă expertul militar.

Ministerul Apărării are deja în dotare patru sisteme de apărare antiaeriană Patriot, dintre care unul este deja în serviciu, iar celelalte trei urmează să fie operaționalizate.

Pe 1 februarie, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, spunea la one2one, că Ministerul Apărării urma să semneze cu Statele Unite un contract subsecvent pentru etapa a doua a programului de dotare a Armatei cu sisteme Patriot, respectiv furnizarea următoarelor trei sisteme. Nu este clar când vor fi livrate acestea României.

Între timp, România a intrat într-un consorțiu cu alți aliați din NATO pentru achiziția de rachete Patriot.

Este vorba despre European Sky Shield Initiative”, inițiativa Germaniei cu Franța de a produce rachete Patriot.

România este parte la acest program, alături de alte trei țări din NATO, a plătit prima tranșă și urmează să primească 200 din acele 1.000 de rachete.

„Eu cred că este mai mult decât elocvent că numai împreună putem să împărțim aceste costuri. Dacă ne unim mai mulți membri NATO, și costurile de producție sunt mai mici, și timpul de livrare se scurtează corespunzător și probabil că acesta va fi modelul în continuare”, explica atunci liderul militar al Armatei Române în interviul de la Europa Liberă.

România a plătit cele șapte sisteme Patriot. Prima tranșă a fost achitată la finalul anului 2017, iar imediat Armata a transformat una dintre structurile sale pentru sistemele Patriot.

În costul de aproape 4 miliarde de dolari sunt incluse nu doar sistemele cu tot cu rachetele aferente, ci și instalarea și pregătirea militarilor de către producători.

Regimentul 74 PATRIOT

  • S-a înființat la 1 decembrie 2018;
  • Anterior, apărarea antiaeriană a fost inclusiv în responsabilitatea Batalionului 4 Rachete Sol-Aer;
  • Din 2017, Batalionul a fost dotat cu tehnică compatibilă cu cea din NATO;
  • Regimentul 74 Patriot este subordonat Statului Major al Forțelor Aeriene;

Sursa: Forțele Aeriene Române

Kiev: „Dați-ne naibii sistemele Patriot!”

Ucraina se află în criză de sisteme de apărare antiaeriană de la începutul anului, iar neprimirea acestora a înfuriat liderii de la Kiev.

La finalul lunii martie, ministrul de Externe al Ucrainei, Dimitro Kuleba, a izbucnit într-un interviu acordat platformei media Politico: „Dați-ne naibii sistemele Patriot!”

Lipsa sistemelor de apărare antiaeriane care să contracareze rachetele rusești duce la victime și pagube uriașe în Ucraina.

De atunci, în puținele state europene cărora SUA au acceptat să le vândă sisteme Patriot au început dezbateri intense.

Ministra Apărării a Spaniei, Margarita Robles, a anunțat pe 26 aprilie că va trimite rachete Patriot Ucrainei, dar nu este clar încă dacă ajutorul va include un sistem complet sau doar focoasele de interceptare a proiectilelor rusești.

Polonia a explicat pe 11 aprilie, prin vocea președintelui Andrzej Duda, că Armata abia acum își construiește apărarea cu sisteme Patriot și nu are cum să dea Ucrainei așa ceva, chiar dacă și-ar dori.

Grecia a refuzat și ea să renunțe la această armă.

Germania, în schimb, a anunțat trimiterea a unui nou sistem Patriot în Ucraina.

Într-o întâlnire avută pe 14 mai cu secretatul de stat american, Antony Blinken, aflat într-o vizită surpriză la Kiev, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, i-a spus oficialului din Statele Unite că armele care vin ca parte a unui pachet de ajutor militar de 61 de miliarde de dolari aprobat recent sunt necesare „cât mai curând posibil”, în special pentru a consolida apărarea antiaeriană a Ucrainei.

„Aceasta este cea mai mare problemă a noastră. Avem cu adevărat nevoie de două sisteme [de apărare aeriană] Patriot astăzi pentru [orașul] Harkov, pentru regiunea Harkov, pentru că oamenii suferă constant de bombardamente, de rachete rusești”, a spus președintele ucrainean.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Anca Grădinaru

    Anca Grădinaru este senior correspondent la Europa Liberă din februarie 2023.
    Este jurnalist de 25 de ani. Anterior, a lucrat la Ziarul Adevărul, Antena 1, Antena 3, Digi 24 și Radio Europa FM.

    A realizat știri, anchete, reportaje și documentare, radio și de televiziune, în România, Ucraina, Irak, Statele Unite ale Americii, Canada și Australia.
     
    A transmis de la majoritatea summiturilor NATO de după aderarea României la Alianța Nord Atlantică și de la reuniuni ale Uniunii Europene, de la vizitele papilor la București și de la primele două ediții ale Jocurilor Invictus la care a participat România.

    Unele dintre reportajele Ancăi Grădinaru au fost premiate de New Mexico Associated Press și Asociația Profesioniștilor de Televiziune din România.

    La Europa FM, a realizat emisiunea „Interviurile Europa FM” și „Piața Victoriei”. Este absolventă a Universității “Lucian Blaga” din Sibiu și a unei burse de un an la New Mexico State University din Statele Unite ale Americii.

    serbana@rferl.org

XS
SM
MD
LG