- „De-o bună bucată de vreme, orice conflict juridic de natură constituțională sau orice sesizare a Curții Constituționale a fost tratată de Curtea Constituțională de pe poziții partizane dându-se satisfacție PSD-ului și fie grupurilor parlamentare ale PSD care au făcut sesizări, fie președinților celor două camere, care au invocat conflicte juridice de natură constituțională, atât pe vremea în care Dragnea era președintele Camerei Deputaților cât și astăzi. Nu putem să nu constatăm un partizanat evident în favoarea PSD care a fost manifestat sistemic, de ani buni în deciziile Curții Constituționale”, a declarat premierul Ludovic Orban după decizia de luni a CCR care a decis că desemnarea sa de către președintele României, Klaus Iohannis pentru a forma un nou guvern după demiterea sa prin moțiune de cenzură, este neconstituțională.
”Personal, nu pot să înțeleg pe ce text constituțional se bazează această decizie”, a mai spus Orban.
Alte declarații făcute de premierul desemnat:
- În cuprinsul comunicării făcute de Curtea Constituțională, CCR se contrazice. Curtea Constituțională invocă o decizie a Curții Constituționale privitoare la un proiect de revizuire a Constituției care a avut loc în anul 2014, uitând că-n anul 2018, prin decizia 875 a statuat, privitor la CCR, că acele pronunțări ale CCR privitoare la inițiative de revizuire a Constituției, care nu au fost materializate, care nu au fost adoptate nu pot face parte din jurisprudența Curții Constituționale.
- Este clar că deciziile CCR afectează atribuțiile constituționale ale președintelui României. Președintele României este persoana publică cu cea mai mare legitimitate din arhitectura statului român, deoarece este ales direct cu o majoritate de 50% plus unu dintre cetățenii care se prezintă la vot. Președintele României a fost ales la alegerile din 2019 cu o majoritate de două treimi, președintele fiind, repet, persoana cu cea mai mare legitimitate. Instituția președintelui și persoana președintelui dețin această legitimitate.
- Ca un fir roșu, de câțiva ani, Curtea Constituțională, prin deciziile pe care le ia, afectează atribuțiile constituționale ale președintelui.
- Dacă citiți Constituția, veți vedea că președintele nu este constrâns să numească un premier, că există o procedură constituțională care este foarte bine stabilită, doar dacă există un partid care în alegeri obține 50% plus unu, abia în acea situație președintele trebuie să desemneze un candidat din partidul care a obținut 50% plus unu. Acesta este textul constituțional. Nu există nicăieri vreo altă prevedere. Invocarea unei alte decizii într-un sens pe care și-l doresc cei care au judecat astăzi face abstracție de alte prevederi din decizia respectivă, care spune același lucru pe care-l spune și Constituția României.
- Eu cred că în toate deciziile pe care le ia CCR cel mai important lucru este litera și spiritul Constituției. De altfel, în privința desemnărilor, vă aduc aminte că au fost mai multe amendamente care au fost propuse în Adunarea Constituantă care au fost respinse, ceea ce arată fără putință de tăgadă voința Adunării Constituționale privitoare la procedura de desemnare a premierului, care este în competența președintelui României.
- Sigur că trebuie să așteptăm motivare, dar din punctul meu de vedere, procedura trebuia să se deruleze, pentru că simpla comunicare a unei decizii nu trebuia să afecteze derularea unei proceduri la nivelul parlamentului.
- Astăzi au chiulit toți parlamentarii PSD încălcându-și obligația scrisă în regulamentul camerelor comune, parcă în articolul 33, de a fi prezenți la muncă.
Ședința de învestire a guvernului Orban 2 a fost amânată luni din lipsă de cvorum. Au fost doar 188 de parlamentari din 233 necesari pentru întrunirea cvorumului.
În sala de plen nu erau la ora 16.00, la care era planificată ședința plenului reunit, decât parlamentarii PNL și USR.
Boicotul cu care PSD a amenințat a funcționat astfel.
Tot luni, Curtea Constituțională a admis luni sesizările făcute de președinții PSD ai Camerei Deputaților și Senatului și „a constatat existența unui conflict juridic de natură constituţională între Președintele României și Parlamentul României, în legătură cu desemnarea de către Președintele României a candidatului Ludovic Orban la funcția de prim-ministru, prin Decretul nr. 82/2020, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.88 din 6 februarie 2020”, se spune în decizia CCR dată luni.
De asemenea, CCR a decis ca președintele României să desemneze alt candidat pentru funcția de premier.
„(...) Președintele României va proceda la o nouă desemnare a candidatului pentrufuncția de prim-ministru”, a mai decis Curtea Constituțională.
Curtea a decis ca desemnarea unui premier să țină cont de „asigurarea coagulării unei majorități parlamentare”.
„Curtea a constatat, în esență, în acord cu Decizia CCR nr.80/2014, că desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru trebuie să aibă ca scop asigurarea coagulării unei majorități parlamentare în vederea formării unui nou Guvern. Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, Preşedintelui României, președintelui Camerei Deputaţilor şi președintelui Senatului”, mai spune CCR.
știre în curs de actualizare
