Premierul Armeniei, Nikol Pashinian și-a înaintat demisia, gest urmat de toți membrii cabinetului și menit să deschidă calea spre rezolvarea crizei politice cauzate de eșecul din războiul de anul trecut cu Azerbaidjan.
„Demisionez în vederea organizării de alegeri anticipate în 20 iunie”, a anunțat premierul, duminică, pe pagina sa de Facebook. El a precizat că va continua să își îndeplinească atribuțiile de premier până la alegeri și că va candida în scrutinul legislativ.
Anunțul vine după o serie de modificări ale Codului Electoral menite, spune opoziția politică, să îl ajute pe Pashinian în alegeri. Noi reguli transformă sistemul alegerilor din Armenia în unul proporțional. Până acum, armeni votau atât pentru partide și alianțe politice, cât și pentru candidați individuali. La următoarele alegeri, votul va fi exclusiv „pe liste” propuse de partide.
Armenia se află în criză politică din noiembrie 2020, când premierul a semnat acordul, mediat de Rusia, de încetare a războiului cu Azerbaidjan din Nagorno-Karabah.
În urma unor discuții cu opoziția purtate în martie, pe fondul protestelor de stradă și a nemulțumirilor tot mai accentuate din rândul armatei, Pashinian a fost de acord să demisioneze și să organizeze alegeri în iunie. De atunci popularitatea lui Nikol Pashinian a continuat să scadă vertiginos, de la o rată de 60%, la circa 30% în prezent.
Nagorno-Karabah | 2020
Nagorno-Karabah este o regiune azeră cu majoritate armeană. În 1988, între trupele azere și secesioniștii armeni a început un conflict sângeros, soldat cu până la 30.000 de victime, care s-a încheiat abia în 1994, când etnici armeni au obținut controlul în regiune. Armistițiul nu a rezolvat și tensiunile din regiune.
În 27 septembrie 2020, după mai multe confruntări militare împotriva forțelor azere în zona de conflict Nagorno-Karabah Armenia a declarat legea marţială şi a dispus o mobilizare totală a armatei. Confruntările au durat până în 10 noiembrie când a fost semnat acordul mediat de Rusia. În conflict au ieșit la iveală și interesele Turciei în regiune, precum și rivalitatea dintre cele două puteri militare.
Semnarea acordului de încetare a luptelor soldate cu moartea a 5.500 de militari din ambele tabere şi a 150 de civili a fost primită cu proteste în capitala armeană Erevan.
Potrivit documentului, Azerbaidjan păstrează teritoriul capturat în timpul conflictului. Mai mult, Armenia a trebuit să predea unele zone pe care le deținea în afara granițelor Nagorno-Karabakh, inclusiv districtul estic Agdam și zona vestică Kalbacar. Armenia a pierdut și regiunea Lachin, unde un drum crucial leagă Nagorno-Karabakh de Armenia. Acordul prevede ca o zonă cu o lățime de 5 kilometri în așa-numitul coridor Lachin să rămână deschisă și să fie protejată de aproximativ 2.000 de forțe de pace din Rusia.
Ajuns la putere în urma protestelor antiguvernamentale din 2018, Nikol Paşinian este considerat principalul responsabil pentru înfrângerea în războiul cu Azerbaidjanul. El insistă totuşi că a semnat armistiţiul pentru a evita pierderi umane şi teritoriale mult mai mari.
