Slovacia este destul de puțin cunoscută românilor, deși de la București la Bratislava sunt doar 1.000 de kilometri.
Însă, în ultima perioadă, numele țării care are o populație de circa 5,4 milioane de locuitori, membră UE încă din 2004, a apărut deseori la știri asociat cu Ungaria, în contextul războiului din Ucraina.
S-a întâmplat asta din toamna anului trecut, de când guvernarea a fost preluată de Robert Fico, liderul partidului Smer (Direcția - Social Democrația). Acesta s-a opus continuării sprijinului acordat de țara sa Kievului.
A fost unul dintre mesajele cu care a câștigat campania. Odată ajuns la putere, una dintre inițiativele guvernării Fico a fost desființarea Secției de procuratură specială (USP), care investiga inclusiv cazurile mari de corupție.
Ca urmare, în Bratislava și în marile orașe au fost organizate proteste ale societății civile în luna ianuarie a acestui an.
Fico a fost criticat însă și pentru politicile sale anti-occidentale, de retragere a sprijinului pentru Ucraina și de simpatii pro-ruse. Opozanții săi l-au acuzat inclusiv de intervenții directe în domeniul justiției și de amenințări la adresa instituțiilor media.
Miercuri, pe 15 mai, prim-ministrul slovac Robert Fico a fost victima unei tentative de asasinat în orașul Handlova.
Pentru unii analiști, evenimentul tragic în care un bărbat de 71 de ani a tras de cinci ori în actualul premier, în timpul unui dialog al acestuia cu localnicii, vine și în contextul unei polarizări a societății, antrenate chiar de politicile sale.
Asasinarea lui Jan Kuciac, evenimentul care a pus pe jar societatea slovacă
Premier în alte două rânduri, 2006-2010 și 2012-2018, Robert Fico demisionase în cel de-al doilea mandat al său ca urmare a unui imens scandal provocat de asasinarea jurnalistului de investigații Jan Kuciak și a logodnicei acestuia.
Cei doi aveau 27 de ani și au fost găsiți morți în propria lor casă, pe 21 februarie 2018.
Pentru Politico, tentativa de asasinare a lui Robert Fico și asasinarea lui Jan Kuciak reprezintă două momente-cheie ale epocii post-comuniste din Slovacia, întrucât „au demontat două tabuuri despre care slovacii nu credeau că vor fi încălcate”.
Asta într-o țară în care căderea comunismului, în 1989, a devenit cunoscută sub numele de „Revoluția de catifea”, datorită caracterului pașnic, la fel ca dezmembrarea Cehoslovaciei, în 1993 - a fost un eveniment major, numit uneori și „divorțul de catifea”.
Înainte de a fi asasinat, jurnalistul Jan Kuciak investiga posibile legături între corupția politică din țară și mafia italiană, iar moartea sa ar fi avut legătură cu munca sa de investigații, potrivit poliției. Un articol amplu despre investigația la care lucra Kuciak a fost publicat la acea vreme de The Guardian.
Zeci de mii de slovaci au protestat atunci în stradă și au cerut demisia guvernului condus de Fico. La vremea respectivă au fost descrise drept cele mai ample proteste de la căderea comunismului în fosta Cehoslovacie.
Oamenii erau revoltați de ineficiența în lupta împotriva corupției. Deși a dat asigurări că vor fi investigate riguros circumstanțele asasinatului, Fico a fost forțat să demisioneze sub presiunea străzii.
A fost un moment cheie în polarizarea societății, în condițiile în care președintele pro-european de la acea vreme, Andrej Kiska, care îl învinsese pe Fico în alegerile prezidențiale din 2014 și i-a contestat mereu discursul, era considerat politicianul cel mai de încredere de către slovaci.
„După asasinarea lui Ján Kuciak, dinamica politică s-a schimbat complet, subiectul principal devenind corupția politică și consecințele sale penale”, spunea Grigorij Mesežnikov, șef al Institutului pentru Afaceri Publice din Bratislava.
Politici contestate
Smer, partidul înființat de Fico în 1999, a pierdut alegerile parlamentare din 2020 - în dauna Partidului Oamenilor Obișnuiți, al fostului om de afaceri Igor Matovič, dar în 2023 partidul lui Fico și-a recuperat din scăderea popularității și a recâștigat alegerile.
A venit cu un discurs sceptic la adresa Ucrainei, punând sub semnul întrebării suveranitatea acestei țări, și a cerut pacea cu Rusia.
„Smer a revenit la putere și construiește în esență un sistem autoritar și încearcă să schimbe orientarea [Slovaciei] în politica externă”, considera analistul Grigorij Mesežnikov, citat în analiza Politico.
Guvernarea lui Fico a oprit ajutorul oferit Ucrainei, deși unii analiști notează că livrările de muniție care implică firme slovace, aducând beneficii economice, nu au fost neapărat stopate.
Politicile sale s-au dovedit mai degrabă anti-occidentale și pro-ruse, iar din această cauză a fost asemănat adeseori cu un politician mult mai notoriu în România: premierul maghiar Viktor Orbán.
Contrele dintre două tabere reflectă și clivajul din societatea slovacă, împărțită între pro-occidentali și cei care susțin politicile Smer.
Politologul român Cristian Pîrvulescu spune pentru Europa Liberă că, la fel ca în Ungaria, politicile lui Fico sunt susținute mai degrabă de către „Slovacia rurală”, în timp ce locuitorii orașelor susțin mai degrabă mișcările liberale.
„Problema este că slovacii nu au un partid liberal coerent, nu au pe cine să opună actualei coaliții de guvernare, de aici toată dificultatea”, spune el.
Slovacia are un Parlament unicameral - Consiliul Național al Republicii Slovace - cu 150 de locuri. Cele mai multe voturi au fost câștigate, la alegerile din 2023, de formațiunea naționalistă, pretins social-democrată a lui Fico, Smer-SD (Direcția - Social-Democrația).
Smer a format o coaliție cu alte două partide - Vocea-Social Democrația (Hlas), a președintelui ales în aprilie 2024, Peter Pellegrini, și cu formațiunea populistă de dreapta Partidul Naționalist Slovac (SNS).
Principalul partid de opoziție este cel al progresiștilor slovaci (PS), situat pe locul al doilea la alegerile din 2023 și condus de Michal Šimečka, fost vicepreședinte al Parlamentului European.
Alte partide membre ale Parlamentului sunt Partidul Oamenilor Obișnuiți (OĽaNO) „și prietenii”, Mișcarea Creștin-Democrată (KDH), respectiv formațiunea liberală de centru dreapta Libertate și Solidaritate (SaS).
Asasinatul, motivat politic?
Odată cu revenirea la guvernare a lui Robert Fico, în urma alegerilor din 2023, acesta a aprobat modificări controversate ale codului penal, a pus presiune pe instituțiile media și a amenințat cu legea agenților străini - care naște deja tensiuni și în alte țări precum Georgia.
„Nu sunt de acord cu politica guvernului. Mass-media sunt lichidate”, a spus atacatorul premierului.
Conform informațiilor furnizate de presa slovacă, este vorba de un bărbat de 71 de ani, fost paznic și angajat al unei firme de securitate, totodată autor de poeme și membru al Uniunii scriitorilor din Slovacia.
Politologul român Cristian Pîrvulescu spune pentru Europa Liberă că atentatul asupra lui Fico vine pe fondul „dereglării totale a poziției europene” pe care o avea Slovacia, ca urmare a politicii noului guvern.
Totuși, în ciuda criticilor stârnite de politicile sale, formațiunea populistă a lui Fico a reușit să își recâștige popularitatea în 2023.
Mai mult, la alegerile prezidențiale din aprilie 2024, candidatul partidului partener de coaliție al Smer, Peter Pellegrini, liderul Hlas, a reușit să îl învingă în turul al doilea pe contracandidatul coaliției pro-occidentale, Ivan Korčok.
Pellegrini își va prelua mandatul pe 15 iunie. Șefa statului în funcție este Zuzana Čaputová, prima femeie președintă din istoria Slovaciei, cu o direcție pro-occidentală.
Chiar dacă s-a prezentat drept un politician mai moderat decât Fico - fost premier chiar după demisia acestuia din 2018 până în 2020 - în campania pentru prezidențiale, Pellegrini a avut un discurs asemănător cu cel al lui Fico în privința sprijinirii Ucrainei, menționând că pledează pentru discuțiie de pace cu Rusia.
Politologul Cristian Pîrvulescu spune că Pellegrini este „doar un pion al lui Fico”.
„Când a fost premier a promis că va bloca toate politicile anti-europene și anti-NATO ale lui Fico și nu a făcut lucrul ăsta. Cu atât mai puțin ca președinte, pentru că nu are niciun instrument să facă acest lucru”, spune Cristian Pîrvulescu.
Politologul a subliniat că atât partidul Smer al lui Fico, cât și Hlas al lui Pellegrini, sunt membre ale Partidului Socialist European cu statut de formațiuni suspendate.
Tensiuni și acuze între „tabere”
Polarizarea politică din societatea slovacă pare să se resusciteze după evenimentul șocant în care premierul Robert Fico a fost împușcat miercuri în orașul slovac Handlova, în timpul unui dialog cu un grup mici de localnici.
Incidentul dramatic a atras deja acuze reciproce între membrii guvernului și cei ai opoziției cu privire la fondul de instigare la ură care a dus la atacul în sine.
Aliații premierului susțin că, prin criticile constante aduse guvernării partidului Smer, opoziția este cea care antreneză tensiuni în societate, în timp ce vocile opoziției susțin că optica mai degrabă anti-occcidentală și pro-rusă a coaliției de guvernare întreține în sine un discurs al urii.
„Retorica plină de ură la care am asistat trebuie să înceteze”, a spus președinta în funcție Zuzana Čaputová, citată de Politico. „Vă rog, haideți să o oprim!”
„Emoțiile sunt la cote înalte, dar ar fi foarte rău să inflamăm această situație deja periculoasă”, a susținut ministrul de interne, Matúš Šutaj Eštok. Pe de altă parte, ministrul a spus că atentatul ar fi fost „motivat politic.”
Unii parlamentari din coaliția de guvernare au afișat un ton ascuțit, conform sursei amintite.
Ľuboš Blaha, un deputat pro-rus din partidul Smer al lui Fico, a spus că premierul „luptă astăzi pentru viața lui din cauza urii voastre”, făcând referire la opoziție.
Vicepreședintele Parlamentului, Andrej Danko, șeful Partidului Național Slovac, de extremă dreaptă, parte a Coaliției cu partidele lui Fico și Pellegrini, a transmis și el opoziției: „Sunteți mulțumit?”, adăugând că „vor fi unele schimbări în mass-media”.
Este o referire clară la politica la care a aderat noua putere de la Bratislava. În aprilie, guvernul Fico a aprobat închiderea televiziunii publice RTVS, pe care a acuzat-o de partizanat politic. Un vot în acest sens este așteptat în parlamentul slovac în luna iunie.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
