Premierul a vorbit, însă, nu de subvenționare, ci de compensarea facturilor la energie electrică și gaze, precum și de plafonarea prețului la gaze, în ciuda asigurărilor ferme date la sfârșitul lunii trecute că guvernul nu va interveni pentru a plafona prețurile.
Acest ultim anunț i-a îngrijorat pe experții domeniului care spun că beneficiile pot fi imediate, dar pe termen lung economia ar fi afectată printr-o astfel de măsură, iar efectele plafonării ar fi unele extrem de negative.
Pe de altă parte, schema de ajutor așa cum a fost ea gândită și prezentată de guvern are dezavantajul de a juca totul pe o singură carte, fără alte măsuri complementare, ceea ce o face dependentă total de decizia Bruxelles-ului, atrag atenția experții domeniului. Rezumată la o singură măsură, schema nu a fost corelată cu alte măsuri, cu eventuale reduceri de taxe, așa cum a făcut Spania, țară care a decis și ea să subvenționeze creșterea prețului la energie și gaze.
Ordonanța de urgență privind compensarea prețurilor a fost analizată miercuri abia în primă lectură urmând ca săptămânile viitoare ministerele Muncii, Energiei și cel al Finanțelor să vină cu forma finală a proiectului de ordonanță.
În aceeași schemă de compensare, premierul a cerut și introducerea de soluții pentru clienții non-casnici, în special IMM-uri.
Dumitru Chisăliță: Guvernul joacă pe o singură mână
Proiectul de act normativ vorbește de măsuri fiscal-bugetare care să permită aplicarea unei scheme de subvenție pentru consumatorii de energie electrică și gaze naturale pentru sezonul rece 2021-2022. Schema se ocupă efectiv de consumatorul casnic, nu acoperă și creșteri de preț cu care s-au confruntat consumatorii non-casnici, în ciuda recomandării de a găsi soluții și pentru IMM-uri.
Proiectul stabilește, de fapt, niște venituri care vor fi alocate furnizorilor pentru a compensa aceste creșteri de prețuri. Ele sunt stabilite pentru niște intervale de consum, atât pentru energie electrică cât și pentru gaze, iar în acest moment este în discuție un singur procent: 25% pentru gaze și circa 18 bani pentru energie electrică.
Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, atrage atenția că proiectul trebuie să treacă prin filtrul legislației naționale și europene și să mai parcurgă o serie de etape, inclusiv în ceea ce privește o serie de aprobări, atât la nivel national cât și la nivelul Comisiei Europene, „pentru că vorbim de o schemă de subvenție care în mod normal trebuie aprobată de Bruxelles.”
Expertul în energie avertizează că au mai existat la nivel european astfel de cereri care au fost respinse de Comisia Europeană și că există posibilitatea ca și acest act normativ să nu fie validat de Bruxelles.
„În cazul în care actul normativ nu trece prin toate formele, inclusiv aprobarea de la Bruxelles, pică pur și simplu această metodă (de subvenționare – n.r.) care a fost elaborată în momentul de față”, a spus Dumitru Chisăliță într-un interviu acordat pentru Europa Liberă.
Președintele „Energia Inteligentă” a dat ca exemplu cazul inspirat al Spaniei, care a demarat o metodă similară, dar care a venit în paralel și cu alte metode de sprijin care nu au avut nevoie de alte aprobări externe, cum a fost reducerea TVA de la 21% la 10% și eliminarea unei taxe pe impozitul la vânzarea de energie de 7%.
„Ei au plecat din start cu mai multe măsuri, unele care țineau exclusiv de guvernul spaniol și nu aveau nicio influență externă - unele se și aplică, de fapt, de câteva luni în Spania – iar altele care au mers înspre Bruxelles. În momentul în care au văzut că nu pot să treacă cu o astfel de normă au venit cu alte măsuri, cu alte reduceri de taxe care există în momentul de față la nivelul energiei în Spania”, a explicat Dumitru Chisăliță.
În aceste condiții, ce se întâmplă dacă Bruxelles-ul respinge schema de subvenționare propusă miercuri de guvernul român?
„Noi, ca asociație facem de circa două luni acest gen de propuneri de măsuri care stau în puterea noastră și care nu necesită aprobări, dar, din păcate, nu s-a dorit o astfel de abordare și, ca atare, se joacă pe o singură mână.
Am realizat o scrisoare deschisă către premierul României, în care atrăgeam atenția în premieră că ne vom confrunta cu creșterea de până la 100% a prețurilor și propuneam realizarea, în regim de urgență, a unui plan de măsuri de securitate energetică în vederea pregătirii pentru sezonul rece, inclusiv prin măsuri de diminuare a impactului creșterii de prețuri asupra facturilor clienților.
Nu am primit niciun răspuns dar nici nu s-a luat vreo măsură”, spune Dumitru Chisăliță.
În două zile, prețul la gaze a crescut cu 20%
De ce a respins premierul aceste propuneri?
Explicația data de premier a fost că nu se dorește să fie afectat bugetul de stat, deși propunerea asociației era să se ia din banii suplimentari pe TVA încasat și nu din ceea ce era prevăzut.
„Pentru că, dacă factura a crescut cu 100%, atunci înseamnă că s-a dublat și TVA încasat de stat”, spune expertul.
Asociația a tras primele semnale de alarmă încă din noiembrie trecut, când au apărut primele semne pentru ceea ce avea să se întâmple, dar nici măcar experții în energie nu au anticipat dimensiunea dezastrului.
„Nu ne imaginam nici noi că se va ajunge aici, departe de ceea ce am prognozat, dar era evident că trendul era unul de creștere foarte puternică. Ca să vă dau un exemplu, de ieri până astăzi prețul pe bursă la gaze a crescut în România cu 10%, iar în afară cu 12%, iar astăzi bursa a închis cu o creștere de încă 10%, ceea ce este enorm.”
Expertul a respins total speculațiile potrivit cărora creșterile prețului la energie ar avea vreo legătură cu planul UE privind obiectivele climatice, ceea ce ar putea duce la creșterea prețului la energie.
„Eu tind să cred că nu are nicio legătură. Dacă pe energie electrică sunt, să zicem, niște corelații, cu privire la taxa de dioxid de carbon, sau în urma unor dezechilibre care s-au produs ca urmare a scoaterii din producție a anumitor facilități, pentru gaze chiar nu există nicio legătură”.
Potrivit planului propus Guvernului de asociație în urmă cu două luni prima dintre măsuri era eliminarea/diminuarea TVA aplicată gazelor naturale, energiei electrice, energiei termice și lemnului de foc pentru perioada octombrie 2021 – aprilie 2022.
O astfel de măsură ar reduce impactul creșterii prețurilor medii la consumatorul final la gaze de la cca. 60% la cca. 46% la gaze și de la cca. 25% la cca 12% pentru energia electrică, spune asociația condusă de Chisăliță.
Ce conține Planul de Măsuri de Urgență Energetică propus de asociație:
- elaborarea în regim de urgență a Legii antisărăcie energetică și a consumatorului vulnerabil, care să prezinte măsuri concrete de reducere a sărăciei energetice și ajutorarea consumatorilor vulnerabili, cu intrarea în vigoare de la 1 octombrie 2021;
- suspendarea temporară a programului Gas Release;
- modificarea legii de funcționare a ANRE prin obligarea acesteia de a elabora rapoarte privind prețul mediu al gazelor naturale si energiei electrice, saptamanal, bilunar, lunar cu publicarea acestora în maxim 3 zile de la încheierea perioadei;
- demararea în regim de urgență a unor controale de verificare a unor eventuale practici necorespunzătoare pe piața de gaze și electricitate;
Măsurile pe care asociația le-a propus ar duce la reducerea impactului creșterii de prețuri la diferite forme de energie asupra consumatorilor și ar putea aduce, de asemenea, la o diminuare a inflației și a scumpirilor în lanț determinate de creșterile uriașe ale prețurilor la utilități, spune expertul.
Plafonarea prețurilor, un dezastru: „Te scoți anul acesta, dar te scufunzi în anii următori”
Cât privește posibila plafonare a prețului la gaze, Dumitru Chisăliță spune că efectul său ar fi unul dezastruos pentru economie. Plafonarea prețului la gaze a fost anunțată deja de premier ca posibilitate de luat în calcul, dar și de principalul partid de opoziție, PSD, sub forma unui proiect de promovat în parlament atât pentru plafonarea prețului la gaze, cât și pentru energie electrică timp de șase luni.
Plafonarea, explică expertul, are un cadru legal în care se aplică: pentru situații de criză și, în general, în situații extreme.
„Ca și spaniolii, trebuie să o iei treptat: aplici prima măsură, pe a doua, a treia și când nu mai ai ce face și nu mai au niciun efect, abia atunci te duci la plafonare, ceea ce este o chestiune de bun simț pentru că nu poți, ori de câte ori se întâmplă ceva, să sari la plafonare, care este o măsură extremă.”
Pentru că plafonarea, „chiar dacă pare extrem de simplă creează niște efecte extraordinar de negative”, spune expertul.
Unul dintre ele ar fi întârzierea exploatării de gaze în Marea Neagră. Altul, ar fi dispariția investițiilor în economie și, în final, creșterea exponențială a prețurilor.
„Dacă noi plafonăm astăzi prețul la gaze naturale, decizia privind exploatarea gazelor din Marea Neagră este aruncată cel puțin cu încă un an dacă nu chiar doi. Dacă eu plafonez astăzi prețul la energia electrică pentru șase luni de zile (așa cum a propus PSD - n.r.), tot ceea ce înseamnă decizie de investiții dispare. Asta înseamnă o întârziere de cel puțin un an sau doi. Ceea ce înseamnă că la anul vom avea și mai puține capacități de producție și, în consecință, vom avea prețuri și mai mari decât în momentul de față.”
Așadar, plafonarea se poate aplica dar cu foarte mare grijă, „pentru că altfel riști să creezi un efect negativ pentru anii următori. Te scoți anul acesta, dar te scufunzi în anii următori”.
Ce propune guvernul
Compensarea prețurilor la energie are în vedere 5.173.193 de gospodării cu un consum între 30 și 200 de kWh, la un preț de 82 de bani pe kWh, iar după statisticile de la Ministerul Muncii care alocă 2,5 persoane pe gospodărie, ar fi vorba de 13 milioane de români care ar beneficia de subvenție.
Consumatorilor vulnerabili și celor cu consum de sub 30 de kWh li se va aplica legea de profil.
Ministrul Virgil Popescu, titular la Energie și interimar la Economie, Antreprenoriat și Comerț a explicat miercuri mecanismul în baza căruia se va face compensarea sau subvenționarea consumatorilor casnici.
El a spus că marja de 30-200 de kWh pentru consum a fost stabilită luând în calcul consumul mediu și a exemplificat pe cazul unui consum de 100 de kWh, arătând că la prețul mediu de 82 de bani pe un kWh, compensarea cu 18 bani pe kWh ar duce la o scădere a facturii de la 82 de lei la 64 de lei.
Compensarea de 18 bani a fost stabilită din diferența între prețul minim de pe piață și cel mediu, adică dintre 64 și 82 de kWh.
Și cei care au un furnizor de electricitate care oferă cel mai mic preț din piață vor beneficia de reducerea de 18 bani pe kWh, iar măsura se va aplica atât consumatorilor din piața reglementată, cât și celor din piața concurențială.
În schimb, compensarea prețului la gaze naturale are în vedere 2,3 milioane de gospodării, dintr-un total de 3,6 milioane, cu o compensare de 25% a facturii. 5 milioane români. Prin urmare, peste 60% din consumatorii din România vor beneficia de compensarea facturii la gaze cu 25%. A fost luat un preț de referință mai mult decât dublu față de anul trecut, 255 de lei pe metru cub de gaz, cu tranșe de consum între 100 și 1200 de metri cubi pe an, în funcție de dimensiunea gospodăriilor, a explicat Virgil Popescu.
Prețul mediu, atât la energie electrică cât și la gaze naturale, poate fi updatat în funcție de evoluția pieței.
Ministrul a spus că soluția găsită este cea mai debirocratizată, care nu cere dovezi ale veniturilor, pe principiul că la un consum mediu și venitul este mediu.
