La începutul verii, CEO-ul OMV Petrom, Christina Verchere, a anunțat că exploatarea zăcămintelor de gaz din Neptun Deep va începe abia în 2027. De ce atât de târziu?
„Este o investiție majoră care depinde de foarte mulți factori. De evoluția pieței, de finanțare. Dacă OMV a anunțat 2027, probabil compania are nevoie de timp până atunci. Patru ani este un interval mare, dacă se compară cu alte exploatării offshore din Marea Neagră, cum e Turcia. Dar, dacă facem comparația cu România, nu este un interval mare, că nu s-a mai extras niciodată așa departe în larg”, crede Dumitru Chisăliță, fost director Romgaz și președinte al Asociației Energia Inteligentă.
Întârzierea exploatării aduce prejudicii și sectorului public, atâta vreme cât statul are, potrivit legii, drept de preemțiune. Adică, are prioritate pentru a cumpăra gazele extrase din Marea Neagră.
Dacă termenul larg avansat de OMV ar însemna o ezitare, atunci compania austriacă ar avea variante să iasă din contractul de exploatare a gazelor din Marea Neagră, concesiune obținută în urmă cu 23 de ani.
În primul rând, ar fi vorba de rezilierea unilaterală a contractului de concesiune pe care Petrom îl are din anul 2000, prin Hotărârea de Guvern nr. 1233/2000. A doua soluție este vânzarea participației.
Rezilierea unilaterală
În cazul rezilierii, OMV Petrom ar evita să facă investiții între 2 și 3 miliarde de euro doar pentru a putea ajunge la valorificarea gazelor în 2027. O economie substanțială, în condițiile în care prețurile gazelor au scăzut cu 50% față de anul trecut, iar după 2027 Banca Mondială estimează că vor fi mai mici cu 27,5% față de prezent. Deprecierea va continua și după 2030, conform estimărilor burselor din Olanda, cu încă 30%-40%.
Practic, OMV ar minimaliza pierderile în această situație. Până acum compania a cheltuit peste un miliard de euro, conform raportărilor .
În cazul rezilierii există însă un „dar”. Teoretic, OMV nu poate renunța la contractul de exploatare a gazelor din Marea Neagră fără acordul României, reprezentantă în acest caz de Agenția Națională a Resurselor Minerale (ANRM) și compania de stat Romgaz. Informația ne-a fost confirmată de foști miniștri ai Energiei.
Liberalul Virgil Popescu, deținător al portofoliului în perioada 2019-2023, ne-a confirmat că acest lucru nu poate fi făcut. „Nu, nu poate fi făcută o reziliere unilaterală. Nici de Petrom, nici de altcineva”, a punctat acesta.
Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei între 2014 și 2016, ne-a precizat și el că rezilierea se poate face dacă se îndeplinesc anumite condiții.
Reprezentanții OMV Petrom nu au dorit să răspundă la întrebarea dacă grupul poate renunța unilateral la contractul de concesiune încheiat acum 23 de ani cu Agenția Națională de Resurse Miniere (ANRM). Și oficialii ANRM au refuzat să dea un răspuns.
„Titularul acordului petrolier este OMV Petrom și SNGN Romgaz SA fiecare cu o cotă de 50%. Romgaz SA a preluat partea de 50% de la Exxon Mobile în anul 2022. Clauzele contractuale sunt informații clasificate care nu se supun Legii 544/2001”, a fost mesajul ANRM.
Decizia în litigiul de la Paris, element-cheie în strategia OMV
OMV a început în acest an și un proces cu statul român la Curtea Internațională Comercială (ICC) de la Paris. Subiectul disputei este că statul român, prin Agenția Națională de Resurse Minerale, nu a respectat contractul de concesiune semnat încă din 2000.
„OMV AG, prin subsidiară OMV Petrom, a deschis un litigiu împotriva Agenției Naționale pentru Resurse Minerale Române (ANRM) și Romgaz Black Sea Limited – o subsidiară a companiei Romgaz și partenerul OMV Petrom în extragerea gazelor naturale din proiectul Neptun Deep”, sunt datele de pe portalul instanței de litigii internaționale.
Reprezentanții ANRM nu au dorit să ne explice dacă un verdict favorabil OMV în litigiul de la Paris ar oferi dreptul companiei să renunțe la contractul de exploatare sau de vânzare a participației fără acordul statului.
„Acțiunea arbitrală dintre OMV Petrom și România – prin ANRM și Romgaz SA – se desfășoară după regulile de confidențialitate ale ICC Paris. Singurele informații publice fiind cele de pe portalul Curții de arbitraj de la Paris”, a fost răspunsul primit de la agenția de stat.
Nici conducerea companiei nu a reacționat la întrebările repetate legate de miza disputei de la Curtea Comercială de la Paris.
„Nu cred că acest proces este unul care să poată duce la ruperea contractului”, este de părere fostul ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu.
Vânzarea participației
Totodată, Răzvan Nicolescu, fost ministru și expert în domeniu, este sigur că OMV nu va renunța la licență decât dacă își va vinde cota de 50% pe care o deține în perimetrul Neptun Deep.
„Romgaz a cumpărat 50% din concesiune cu peste un miliard de dolari. Prin urmare și OMV ar putea obține un miliard de dolari, în loc să renunțe la concesiune. Mai ales că, până acum, compania a investit în acest proiect”, ne-a explicat Răzvan Nicolescu.
Fostul ministru crede că varianta vânzării participației ar putea fi motivată și de faptul că OMV nu a fost implicată până acum în proiecte de foraj asemănătoare.
„Trebuie ținut cont că OMV este operator în această concesiune, Romgaz are doar dreptul la 50% din rezultate. Prin urmare, eu nu cred că OMV poate lua în calcul varianta rezilierii. Cel mult, poate vinde participația”, ne-a mai spus Răzvan Nicolescu.
Și Dumitru Chisăliță, fost director Romgaz și președintele Asociației Energia Inteligentă, crede că OMV nu va renunța la concesiune.
„OMV Petrom cred că analizează mai curând avantajele investiționale în proiect: de la creditarea bancară și până la contextul internațional al prețurilor”, este opinia acestuia.
Premierul Marcel Ciolacu este ultimul demnitar care a avut o întâlnire față în față cu managementul grupului austriac. El și CEO-ul companiei, Alfred Stern, au discutat timp de mai multe ore la Palatul Victoria pe data de 18 septembrie. După discuții, prim-ministrul a clamat că nu poate ajuta cu nimic OMV, grup care ceruse renunțarea la plata taxei de solidaritate. OMV Petrom a achitat 300 de milioane de euro în contul acestei taxe.
Premierul Ciolacu nu a dorit să ne răspundă la întrebările legate de posibilitatea ca OMV să renunțe la exploatarea gazelor din perimetrul Neptun Deep.
Argumentele ce ar putea determina OMV Petrom să ezite
OMV Petrom are o concesiune de exploatare a gazelor din Marea Neagră și în Bulgaria, la Blocul Han Asparuh. Acolo ar putea începe valorificarea gazelor în 2025. OMV Petrom deține 30% din drepturile de exploatare. 13 miliarde de metri cubi de gaze ar trebui să fie exploatate anual din sectorul bulgăresc. Neptun Deep ar oferi anual o producție de doar 8 miliarde de metri cubi.
Prin Acordul de la Paris, statele membre în Uniunea Europeană și-au impus ca până în 2050 să nu se mai folosească energie pe bază de combustibili fosili. După 2030, se va trece la ultima fază a aplicării acestui plan. Prin urmare, prețul petrolului și al gazelor ar putea să scadă după 2030, așa cum reiese și din analizele Băncii Mondiale.
Grupul OMV și-a asumat să respecte prevederile Acordului de la Paris.
„OMV Petrom recunoaște că atenuarea schimbărilor climatice este unul dintre cele mai importante obiective globale și recunoaște obiectivele stabilite de Acordul de la Paris privind schimbările climatice și obiectivele UE privind schimbările climatice pentru 2030. Compania susține obiectivele Acordului Climatic de la Paris”, se precizează în documentele publice ale companiei.
