Linkuri accesibilitate

Pepiniera cu 1.306 plante din centrul Timișoarei. Cu 6 grade mai puțin în vreme de caniculă


Instalația Pepiniera 1306 plante a devenit o instalație vie în permanentă schimbare, după anotimp. Autori: OAR Timiș, MAIO Architects, Studio Peisaj, Studio Nomadic, Echo Universal.
Instalația Pepiniera 1306 plante a devenit o instalație vie în permanentă schimbare, după anotimp. Autori: OAR Timiș, MAIO Architects, Studio Peisaj, Studio Nomadic, Echo Universal.

Cel mai controversat proiect al Capitalei Culturale europene, Pepiniera, se află la moment aniversar: la jumătatea perioadei sale de viață a atins un număr neașteptat de curioși care au vrut să experimenteze urcarea în instalație. „O oază de răcoare”, au constatat vizitatorii copleșiți de arșiță.

Inaugurată în 17 februarie, „ciudățenia” s-a făcut tot mai verde, obturând schelăria din metal care a inflamat spiritele sensibile și rotunjind forma paralelipipedică contrastantă cu formele dulci ale arhitecturii Secession din Timișoara.

Arhitecții, peisagiștii, echipa Centrului de Proiecte care a finanțat instalația au pregătit la primul nivel al Pepinierei sucuri naturale, ceaiuri reci, fructe și săculeți cu daruri vegetale pentru cei care au venit să facă poze de sus. Centrul toropit de soare și de căldura pavajului mineral s-a umplut de muzica psihedelică pe care un DJ o transmitea de pe platforma Pepinierei 1306.

Relaxare la Pepinieră cu sucuri naturale și fructe
Relaxare la Pepinieră cu sucuri naturale și fructe

La proaspăt inauguratul Infocentru continuă dezbaterea despre proiectul care a stârnit atâtea patimi.

Pe timișorenii atașați simbolic de stilul care definește Piața Operei i-a revoltat prezența masivă, de neocolit a Pepinierei care la început își arăta mai mult coastele metalice.

„Acum s-a trecut peste patimile inițiale, acum se vorbește mai mult despre umbră, despre verde, despre valoarea piețelor urbane, despre patrimoniul botanic”, a subliniat arhitecta Cosmina Goagea, curatoarea proiectului.

În cele șase luni, cu o medie de 850 de vizitatori pe zi, Pepiniera și-a văzut de treabă: florile primăverii s-au scuturat, s-au copt ardeii și roșiile, vrejul de fasole a urcat spre cer așteptând un alt Peter Pan.

S-au copt ardeiul și roșiile în Pepiniera 1306 plante
S-au copt ardeiul și roșiile în Pepiniera 1306 plante

Când nu sunt oameni acolo, vin păsările și mulțimea de gâze iese la vedere.

Iar temperatura este cu 6 grade Celsius mai scăzută, susține Alexandra Trofin, vicepreședinta Ordinului Arhitecților Timiș.

Experiențe analizate sociologic

Echipa de proiect a început în luna mai un studiu sociologic împreună cu Universitatea de Vest din Timișoara, pentru a sonda experiența individuală a celor 511 respondenți care au urcat pe platformele pepinierei.

85% tineri și adulți până în 45 de ani, și doar 14% cu vârste cuprinse între 45 și peste 65 de ani, respondenții au considerat că instalarea Pepinierei a fost o idee bună în proporție de peste 95%.

Dintre cei care au socotit instalația o idee proastă, 43% au mărturisit că au avut o experiență neplăcută, însă 57% au recunoscut că au avut o experiență plăcută, deși au fost împotriva ideii.

Dintre cei care s-au bucurat de vizitarea Pepinierei, 48% ar mai reveni.

Poster al Capitalei Culturale a Europei
Poster al Capitalei Culturale a Europei

Studiul arată care a fost motivul pentru care vizitatorii au decis să urce cele cinci platforme ale Pepinierei:

  • 28% din curiozitate;
  • 18% pentru a vedea de sus centrul orașului;
  • 15% pentru a vedea plantele. Unii au răspuns că au vrut să facă poze inedite (7%);
  • alții că au vrut să vadă cum e la înălțime (9%);
  • pentru delectarea copiilor (5%);

Consecințele unei astfel de experiențe:

  • stare de bine, de relaxare (19%);
  • o mai bună viziune asupra centrului și a clădirilor (30%);
  • informații despre plante și spații verzi (19%) etc.

Doar 0,30% au considerat inutilă o astfel de experiență.

Intenția curatorilor de a determina o reflecție despre remodelarea centrului urban s-a regăsit ca idee la numai 6% din vizitatori.

Ambiția proiectului rămâne acela de stimula redefinirea identității orașului, ca activator urban.

„Pepiniera își dorește să funcționeze ca o extensie pe verticală a spațiului public, care oferă umbră și un climat plăcut, totodată spunând povești despre patrimoniul construit din Piață și patrimoniul horticol al orașului”, se arată în broșura de prezentare.

Ce urmează la Timișoara

Pepiniera a devenit și loc de întâlnire, de cină romantică, de acțiuni educative, de teatru și muzică.

În continuare Teatrul German pregătește un spectacol adaptat locului, Cartea Junglei, iar Arte Factum vine cu Dostoievski reinterpretat în regia lui Kocsárdi.

Intrarea noului Infocentru timișorean
Intrarea noului Infocentru timișorean

Sunt așteptate evenimente culturale cu un violonist celebru, David Garrett, cu actorul american John Malkovich la Teatrul Național Timișoara și cu trupa de balet Béjart Ballet Lausanne.

Malkovich, cu Comedia infernală, a stârnit un asemenea interes încât a blocat sistemul de ticketing, deci organizatorii au adăugat un spectacol în plus față de primele două.

John Malkovich, întâmpinat de Ada Lupu, a sosit în Timișoara în 19 iulie 2023 pentru a susține trei spectacole cu Comedia Infernală la Teatrul Național. Cu casa închisă.
John Malkovich, întâmpinat de Ada Lupu, a sosit în Timișoara în 19 iulie 2023 pentru a susține trei spectacole cu Comedia Infernală la Teatrul Național. Cu casa închisă.

În paralel, arhitecți și urbaniști din toată Europa sunt invitați să participe la un concurs internațional pentru regândirea Pieței Operei, pentru a da coerență întregii zone. La premiul I se prevede o sumă de 1,5 milioane euro (fără TVA) pentru proiectare.

  • 16x9 Image

    Brîndușa Armanca

    BRÎNDUŞA ARMANCA PhD este jurnalistă şi profesor universitar în jurnalism. A fost directoarea Institutului Cultural Român din Budapesta (2006-2012), calitate diplomatică în care a deținut președinția Uniunii Europene a Institutelor Culturale, EUNIC Hungary. A lucrat ca redactor în echipe prestigioase la Radio Europa liberă, la publicații ca Expres, Temesvári Új Szó, Orizont sau Ziua, unde a fost director coordonator editorial, precum și la TVR Timişoara, studio regional pe care l-a condus ca director timp de şase ani. A publicat mai multe volume de media și istorie literară. Filmele de televiziune i-au fost recompensate cu numeroase premii internaţionale şi naţionale, iar activitatea culturală cu  Distincția culturală a Academiei Române și cu o înaltă distincție din partea ministrului culturii al Ungariei pentru diplomație culturală. Este membră a unor prestigioase organizații civile și de media.

    armancab-fl@rferl.org

XS
SM
MD
LG