Unde poate duce votul de ieri, când Parlamentul a modificat o hotărâre de Guvern. Puterea Guvernului și statutul amenzilor pentru măști

De la vid legislativ pentru trei zile în privința stării de alertă, s-a ajuns la un exces de reglementare în acest domeniu, procedurile la care a recurs majoritatea parlamentară din jurul PSD ducând în final la o situație fără precedent. Astfel, o Hotărâre de Guvern (HG), document administrativ al executivului, a ajuns să fie supus aprobării Parlamentului, în pofida normelor constituționale și să fie modificat de senatori și deputați. La această situație s-a ajuns în urma unui amendament propus de PSD la Legea stării de alertă.

Ce statut are o hotărâre de Guvern

Îți mai recomandăm

Parlamentul a votat starea de alertă. Autoritățile locale fac numirile în fruntea spitalelor, așa cum a dorit PSD

HG este o decizie adminsitrativă a Executivului, în care sunt prevăzute îndeobște măsuri pentru aplicarea unei legi. Potrivit Constituției, astfel de hotărâri nu trebuie supuse controlului parlamentar și nici nu s-a întâmplat până acum vreodată în Parlamentul de la București.

Raporturile dintre Guvern și Parlament sunt reglementate de Constituție la articolele cuprinse între 111 și 115, iar HG-urile nu sunt menționate nicăieri între actele guvernamentale asupra cărora se poate pronunța legislativul.

În plus, statutul unei HG este unul administrativ, asta însemnând că poate fi atacată în instanțele de contencios administrativ de orice cetățean nemulțumit de reglementări.Este vorba despre o prevedere a Legii 544/2004, care spune că „orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.”

Deși CCR a dat mai multe decizii în ultima vreme care au tăiat din autoritatea Guvernului și a președintelui țării în raportul de forțe cu Parlamentul, niciodată până acum nu se prevăzuse că și o hotărâre de guvern, în fond un document aflat pe scara de putere decizională sub o lege, trebuie aprobată și modificată de legislativ.

Politica din spatele unor amendamente la HG

Parlamentul a și modificat HG și a impus voința PSD în două chestiuni, introducând două amendamente prin care rămâne în puterea administrației locale, dominată de PSD, să stabilească

• atribuția de numire, suspendare și eliberare din funcție a persoanelor care ocupă funcții de conducere în de la spitalele și direcțiile de sănătate aflate în subordinea primarilor și a președinților de Consilii Județene. Guvernul stabilise că ministrul Sănătății are această putere în timpul stării de alertă, așa cum a avut-o și în timpul stării de urgență, când mai mulți șefi de spitale și de DSP au fost schimbați.
• Guvernul României prin Ministerul Sănătății va pune la dispoziția autorităților publice locale necesarul de măști de protecție pentru familiile și persoanele defavorizate de pe raza unităților administrativ – teritoriale respective. Altfel spus, Guvernul plătește măștile respective, însă la oameni ajung prin intermediul primarilor sau a președinților de Consilii Județene, unde cei mai mulți sunt cei de la PSD, iar acțiunea are loc înainte de alegerile locale.

Augustin Zegrean, fost președinte al CCR, spune, într-o declarație pentru Hotnews, că votul Parlamentului asupra unei HG creează un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament. „Este de neînțeles, este în afara logicii juridice toată povestea asta. Văd că ei scriu în lege ce vor ei, dar deasupra Parlamentului este cerul și Constituția și Constituția trebuie respectată și de către Parlament. Ăsta e statul de drept și cel care emite legea o și respectă”, a explicat Zegrean.

Inflație de legislație privind starea de alertă

Îți mai recomandăm

Diferențele de opinie din interiorul CCR ating un punct critic

Deciziile CCR privind starea de urgență și starea de alertă au generat nu doar vidul de putere în privința restricțiilor și al reimului de amenzi pentru încălcarea lor, dar și adoptarea mai multor acte legislative și administrative

• ordonanță de urgență privind starea de alertă (modificarea formulei adoptate în anul 2001, după o decizie a CCR, care a spus că amenzile se pot da în starea de alertă doar prin lege)
• o nouă lege care reglementează starea de alertă, adoptată în Parlament, care a fost trimisă cu întârziere de Guvern, astfel că, deși a fost adoptată în regim de urgență de parlamentari, a intrat în vigoare abia la trei zile de la instituirea stării de alertă
• o hotărâre de guvern, care stabilește normele de aplicare ale legii privind starea de alertă pentru Covid 19, care a fost, în mod curios, supusă aprobării și modificării senatorilor și deputaților.​

Un caz relevant pentru încâlceala pe care a determinat-o supralegiferarea este al amenzilor pe care le pot primi cei care nu poartă măști - amenzile sunt prevăzute prin Legea Covid, însă sunt instituie prin ordin semnat de miniștrii de Interne și cel al Sănătății, care, la ora publicării acestui articol, încă nu a intrat în vigoare. Deși a fost anunțat de Ministerul Sănătății printr-un comunicat, ordinul nu este încă în vigoare pentru că nu a fost publicat în Monitorul Oficial.