Linkuri accesibilitate

Cine a pus păcănele-n drum? Legea care vrea să condamne primarii care girează păcănelele în orașele mici, atacată la Curtea Constituțională


O lege intrată în vigoare pe 28 aprilie a eliminat sălile de jocuri de noroc de tip slotmachines - păcănele - din localitățile cu mai puțin de 15.000 de locuitori.
O lege intrată în vigoare pe 28 aprilie a eliminat sălile de jocuri de noroc de tip slotmachines - păcănele - din localitățile cu mai puțin de 15.000 de locuitori.

După o lună de când păcănelele au fost eliminate oficial din comunele și orașele mici, deputații au aprobat propunerea de închisoare pentru primarii și operatorii care o fentează. Prevederea a fost introdusă într-un proiect de lege care avea cu totul alt obiect și este atacată acum la Curtea Constituțională.

Schițele lui I.L. Caragiale sau glumele cu Radio Erevan par să își găsească corespondent într-una din cele mai recente propuneri legislative aprobate în Camera Deputaților.

Asta chiar dacă în centru se află una dintre cele mai sensibile și dezbătute teme din ultimul an: restricționarea sălilor de „păcănele”, aparatele de jocuri de noroc care ascund în spate dramele dependenților.

De la un proiect de lege care completa un articol din Codul Penal cu privire la pedeapsa cu închisoarea pentru conducerea fără permis, pe drumurile publice, a unor tipuri de mijloace de transport, s-a ajuns la altceva: inițiativa s-a transformat într-una care prevede închisoare pentru cei care păcălesc legea prin care sălile de păcănele (slotmachine) nu mai pot funcționa în comunele și orașele care au sub 15.000 de locuitori.

Conform noului proiect de lege, aprobat pe 28 mai de Camera Deputaților, operatorii sălilor de păcănele care funcționează fără adeverința care atestă că spațiul e într-o localitate cu peste 15.000 de locuitori ar urma să fie pedepsiți cu închisoare între 3 luni și un an.

De asemenea, eliberarea de către primărie a unei adeverințe care nu corespunde cu datele Recensământului din 2021 privind populația se pedepsește și mai aspru, cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

„Peste 90% din sălile de jocuri din localităţile de sub 15.000 de locuitori s-au închis. Un procent de 5-6-7% - nu!”, a spus în dezbaterea din 28 mai din plenul Camerei Deputaților, președintele interimar al forului, Alfred Simonis (PSD).

„De ce? Nişte primari şmecheri eliberează adeverinţe care atestă faptul că au peste 15.000, deşi nu au, şi alţi operatori şmecheri funcţionează fără această adeverinţă, beneficiind de faptul că ONJN-ul (Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, n.r.) nu are capacitatea să verifice mii de săli de jocuri în acelaşi timp”, a continuat el.

Unii parlamentari, chiar dacă au votat „pentru”, au atras atenția că neconstiuționalitatea proiectului poate fi ușor dovedită - întrucât are un cu totul alt obiect față de forma inițială. Însă proiectul a trecut cu o majoritate covârșitoare.

Asta după ce fusese modificat prin amendamente, cu o zi înainte, în Comisia Juridică și ajustat chiar înainte de vot.

Înalta Curte, sesizare de neconstituționalitate

Pe 3 iunie, proiectul de lege a fost depus la Secretariatul General al Camerei Deputaților, pentru eventuale sesizări de neconstituționalitate.

Iar Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a anunțat, joi, pe 6 iunie că a decis în ședința Secției Unite să sesizeze Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la proiect.

Forul a transmis că documentul încalcă principiul bicameralismului (Parlament cu două Camere) prevăzut de Constituția României.

Ce a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție

Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) au subliniat că proiectul adoptat de Camera Deputaților se referă la cu totul alt domeniu - jocuri de noroc și dreptul asupra locuinței - decât cel din forma inițială supusă analizei Senatului - conducerea fără permis pe drumurile publice.

„Modificările aduse formei respinse de Senat cuprind o soluție legislativă care se îndepărtează total de concepția de ansamblu a propunerii legislative”, arată aceștia.

Ei arată că între Senat și Camera Deputaților pot exista viziuni diferite asupra unui proiect, că pot fi aduse modificări, însă în acest caz este vorba de unele care nu au nicio legătură cu forma trecută de prima cameră a Parlamentului.

„La nivelul Camerei Deputaților, în calitatea ei de cameră decizională în procesul legislativ analizat, au fost aduse modificări, prin inserarea a două articole distincte, care se subsumează unor modificări majore de conținut juridic între forma de la Senat și cea de la Camera Deputaților.

Astfel, „se observă o configurație semnificativ diferită între formele din cele două camere ale Parlamentului”, mai transmite ÎCCJ.

Proiectul de lege ar încălca și un alt principiu care rezultă din Constituție, privind claritatea, predicitibilitatea și previzibilitatea legilor.

Mai exact, ar propune modificări care fac obiectul altor legi, mai exact al Ordonanţeu de urgenţă 77 din 2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc. Totodată proiectul incriminează Primăria de o posibilă infracțiune deși aceasta nu are personalitate juridică, a mai subliniat ÎCCJ.

Conform legislației românești, personalitatea juridică au Unitățile Administrativ Teritoriale (UAT)-uri, care sunt comunele, orașele și județele. Conform Codului Administrativ, UAT-urile de bază sunt comunele și orașele (care pot avea și statutul de municipiu).

De la închisoare pentru conducere fără permis, la închisoare pentru păcănele

În forma inițială, depusă la Senatul României în noiembrie 2022, la inițiativa lui Cristian Ichim (deputat neafiliat), proiectul de lege propunea „modificarea art.335 alin.(1) din Legea nr.286 din 17 iulie 2009 privind Codul Penal.”

Articolul respectiv prevedea: „conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul ori a unui tramvai de către o persoană care nu posedă permis de conducere se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.”

Inițiatorul propunea introducerea unei mențiuni expres în lege, pentru incriminarea conducerii fără permis și a tractoarelor, agricole sau forestiere, întrucât, potrivit legislației de până la acea dată, acestea nu erau asimilate ad literam autovehiculelor.

Proiectul depus de deputatul Vlad Ichim în noiembrie 2022 nu avea nicio legătură cu domeniul jocurilor de noroc.
Proiectul depus de deputatul Vlad Ichim în noiembrie 2022 nu avea nicio legătură cu domeniul jocurilor de noroc.

Guvernul a transmis într-un punct de vedere din februarie 2023 că în Parlament mai exista o propunere similară și că a aprobat un proiect de lege cu modificări la Codul Penal - care o includea și pe cea amintită, între altele - care a ajuns pe masa Senatului, astfel că toate inițiativele trebuiau corelate.

De precizat că proiectul Guvernului fusese depus la Senat la o lună după proiectul lui Ichim referitor la conducerea autovehiculelor.

În februarie 2023, Senatul a respins proiectul de lege al deputatului neafiliat, iar documentul a fost trimis spre dezbatere la Camera Deputaților, conform procedurii.

În schimb, proiectul aprobat de Guvern a fost adoptat de Senat și de Camera Deputaților, după care a fost modificat și reaprobat după o sesizare a Curții Constiționale legată de una dintre modificările propuse.

În 6 iulie 2023, proiectul Guvernului a fost publicat în Monitorul Oficial și a devenit lege. El include textul identic cu cel al deputatului Ichim. Mai exact, menționa expres pedeapsa cu închisoarea de la unu la cinci ani și pentru conducerea unui tractor agricol sau forestier fără permis.

Modificarea radicală din Cameră

Între timp, proiectul lui Vlad Ichim a rămas pe rolul Camerei Deputaților, fiind înaintat spre avizare către patru comisii - din care trei au emis aviz favorabil - și pentru raport, la Comisia Juridică.

După un an de stagnare, în 27 mai 2024, Comisia juridică a publicat raportul: proiectul a fost modificat radical, prin amendamente, toate aduse de președintele interimar al Camerei, Alfred Simonis.

În primul rând, acesta a introdus modificarea denumirii proiectului de lege, astfel încât să nu mai vizeze schimbarea articolului 335 din Codul Penal cu privire la conducerea mijloacelor de transport fără permis pe drumurile publice, într-o lege generală de modificare a Legii Codului Penal.

În al doilea rând, a fost eliminată prevederea inițială, formulată de Vlad Ichim, constatându-se că între timp acel articol de Cod Penal a fost modificat (în iulie 2023, în urma proiectului Guvernului, amintit mai sus), exact în forma propusă de acesta.

Următoarele amendamente sunt însă cele care au dat o cu totul altă turnură proiectului de lege.

Mai exact, Simonis a propus introducerea a două noi articole, 348.1 - referitor la nerespectarea obligațiilor din domeniul jocurilor de noroc, și 371.1, referitor la tulburarea folosirii locuinței, fiecare cu câte două alineate.

Într-o discuție purtată pe 21 mai cu reporterul Europa Liberă, Simonis anunțase că pregătește introducerea de sancțiuni mai drastice pentru cei care nu respectă prevederile Legii intrate în vigoare în 28 aprilie 2024, prin care sălile de păcănele nu mai puteau funcționa în localități cu mai puțin de 15.000 de locuitori.

Deputatul USR Diana Stoica, inițiatoarea celor mai multe proiecte de restricționare a activității păcănelelor, spune că legea ar fi trebui să se refere nu doar la sălile de păcănele - care „au amplasate mijloace de joc de tip slot-machine” - ci la alte tipuri de spații de jocuri de noroc, precum sălile de pariuri sportive.

Legea respectivă, de aprobare a Ordonanței Guvernului pe tema taxării operatorilor de jocuri de noroc emisă în 2023, prevedea că operatorii de săli de păcănele - slotmachines - trebuie să dețină o adverință eliberată de Primărie. Prin ea, se atestă faptul că funcționează într-o unitate-administrativ teritorială cu mai mult de 15.000 de locuitori.

„Unii nu iau în seamă legea și continuă să o încalce, astfel că luăm în calcul să introducem niște sancțiuni suplimentare, chiar posibilitatea de a fi faptă penală menținerea unei astfel săli de jocuri în localități sub 15.000 de locuitori”, spunea Simonis, fără a menționa cum urma să fie făcute modificările.

Similar cu discursul din dezbaterea din Camera Deputaților, din 28 mai, Simonis spunea și atunci că „unii deștepți eliberează adeverințe considerând că județul e Unitate Administrativ Teritorială, chiar dacă ei nu au 15.000, ci are județul”.

S-a dovedit o vulnerabilitate a legii, susține Simonis, astfel că a înaintat Comisiei Juridice, conduse de colega sa, Laura Vicol, un amendament cu două puncte prin care nici edilii, nici operatorii nu ar mai putea face jonglerii.

Mai exact, a fost menționat clar că populația de 15.000 de locuitori se referă la localitate efectiv - care poate fi sat sau oraș, și nu la UAT - care poate fi entitatea care are conducere instituțională de tip primărie - comună sau oraș, respectiv Consiliu Județean - județ.

Cele două modificări aduse Codului Penal cu privire la obligațiile legate de activitatea de jocuri de noroc, atacate de ÎCCJ la Curtea Constituțională.
Cele două modificări aduse Codului Penal cu privire la obligațiile legate de activitatea de jocuri de noroc, atacate de ÎCCJ la Curtea Constituțională.

Președintele Asociației Orașelor: Nu înțeleg de ce ne complicăm

Președintele Asociației Orașelor din România, Adrian Teban, spune pentru Europa Liberă că parlamentarii tind să complice măsurile pe care pretind că vor să le ia.

„Nu înțeleg de ce e nevoie de o adeverință care să ateste numărul de locuitori, când sunt date clare la Evidența Persoanelor, le are Ministerul de Interne. Pur și simplu, mă depășește și după accea ne mirăm că apar complicații”, spune Teban.

Primar al Cugirului (jud. Alba), care are în prezent 19.000 de locuitori conform ultimului Recensământ, a adăugat că nici interzicerea păcănelelor în localitățile cu doar 15.000 de oameni nu are o justificare clară.

„Dacă vrem să le interzicem, le interzici indiferent de mărime, nu văd cum s-a ajuns la această cifră, de 15.000 de locuitori”, mai arată el.

Deputatul Alfred Simonis susține însă că restricționarea sălilor de jocuri în localitățile mici este doar primul pas, întrucât are un proiect - inițiat tot de el - de scoatere a acestor spații la cel mult 50 de metri de limita localităților. Proiectul e în Parlament și va deveni lege în toamnă, promite el.

Parlamentarii au atras atenția că legea poate fi neconstituțională

În ședința de plen în care Camera Deputaților a aprobat proiectul de lege din 28 mai, unii dintre parlamentari au atras atenția că va fi foarte ușor atacabil.

„Modificările aduse la un proiect venit de la Senat, cu totul şi cu totul aparte, faţă de ce au vrut iniţiatorii formei iniţiale să facă, duce întregul proiect în zona neconstituţională”, a spus deputatul USR Bogdan Ionel-Rodeanu.

„Dacă, într-adevăr, aveţi intenţii bune şi proiectul să stea în picioare, mâine, după ce Camera Deputaţilor îl va adopta, trebuie retrimis Senatului, pentru a fi reanalizat. Dacă nu, va fi contestat la CCR, de orice cetăţean care are un proces legat de unul dintre acele articole prevăzute în amendamentele noastre”, a adăugat el.

Proiectul nu a fost retrimis la Senat, ci la secretarul general al Camerei, pentru exercitarea dreptului de neconstituționalitate, în 3 iunie. Iar trei zile mai târziu, ÎCCJ a anunțat sesizarea Curții Constituționale.

Sesizarea depusă de magistrați vizează și o sintagmă din prevederile legate de „tulburarea folosirii locuinței”.

În funcție de decizia Curții, proiectul de lege se poate întoarce în Senat, respectiv Camera Deputaților, pentru reanalizare și supunere în formă modificată la vot.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Ovidiu Cornea

    Ovidiu Cornea lucrează în presă de peste 16 ani. A activat ca reporter și redactor în presa scrisă și online din Cluj - inclusiv corespondent național. În ultimii ani a lucrat în radio. A fost invitat cu regularitate în diverse emisiuni TV, locale și regionale.

    Îi place munca de teren, dar și dezbaterea temelor cu miză comunitară, socială. Articolele sale pe teme din domeniile Educație, Mediu, Inovație, au fost premiate în 2021 la Gala Premiilor Profesioniștilor din Presă Cluj, jurizate de jurnaliști notorii la nivel național.

    Este licențiat în Jurnalism, cu master în Sociologie și Asistență Socială.

XS
SM
MD
LG