Linkuri accesibilitate

3 minute | Saga balonului-spion, catastrofă în Turcia/Siria și ce se întâmplă cu motorina în România


Ilustrația prezintă baloane imprimate cu steagul chinez și conturul hărții SUA. Mai multe baloane - dispozitive de zbor - chineze au fost reperate de armata americană în ultimii ani.
Ilustrația prezintă baloane imprimate cu steagul chinez și conturul hărții SUA. Mai multe baloane - dispozitive de zbor - chineze au fost reperate de armata americană în ultimii ani.

Știrile zilei sunt dominate de suspiciunile de spionaj ale Chinei față de SUA, după ce un balon chinez a fost doborât intenționat de o rachetă americană. Un dezastru natural a avut loc acum câteva ore în Turcia/Siria: sute de morți după un cutremur extrem de puternic.

Bun găsit,

Iată știrile zilei:

  • Armata americană caută rămășițele unui balon chinez pe care l-a doborât duminică și despre care crede că survola spațiul american pentru a aduna informații sensibile.
  • Sute de persoane au murit în Turcia și Siria în urma unui cutremur de 7,9 grade pe scara Richter care s-a resimțit și în Cipru.
  • România nu mai poate importa, începând de ieri, motorină pe cale maritimă din Rusia. Ministrul Energiei promite că nu vor fi probleme cu aprovizionarea.

Balonul-spion din SUA

Descoperirea unui balon chinez despre care SUA cred că avea rol de spionaj a venit cu doar câteva zile înainte de o vizită pe care secretarul american de stat Antony Blinken ar fi trebuit să o facă la Beijing.

Oficialul american și-a anulat întrevederea, care ar fi trebuit să ajute la dezghețarea relațiilor chinezo-americane; incidentul de la finele săptămânii nu a făcut decât să crească și mai mult tensiunile dintre cele două superputeri.

Balonul, despre care China spune că era unul civil și a intrat accidental în spațiul aerian american, a fost doborât ieri de un avion de vânătoare al armatei americane, imediat după ce a ajuns deasupra Oceanului Atlantic.

Balonul a fost distrus cu o rachetă de un avion F-22 al armatei americane.
Balonul a fost distrus cu o rachetă de un avion F-22 al armatei americane.

Armata americană caută acum rămășițele în speranța că va putea afla mai multe despre tehnologia de spionaj pe care o au chinezii; în tot acest timp, Beijingul minimalizează incidentul și face un apel la calm.

Însă reacțiile după incident relevă că acesta nu a fost nici pe departe unul minor, cu atât mai mult cu cât – a precizat chiar Pentagonul – nu este prima dată când un astfel de balon intră în spațiul aerian american.

Pentagonul, prin vocea purtătorului de cuvânt, generalul Patrick S. Ryder, a declarat că astfel de baloane au mai fost observate de armata americană și în anii din urmă.

Washington Post citează o notificarea pe care Departamentul Apărării a trimis-o Congresului în care se amintește despre alte baloane de supraveghere chineze reperate deasupra statelor Texas, Florida, Hawaii sau a insulei Guam.

Într-o analiză a incidentului, New York Times scrie că ar putea trece luni până când agențiile de informații americane pot stabili cu exactitate cât de gravă a fost intruziunea chineză.

Ziarul american spune că „există o concurență mare” a incidentelor de spionaj în care a fost implicată China în raport cu SUA; sunt menționate doar câteva: copierea modelelor F-35 de acum 15 ani, dosare medicale furate sau înregistrări de călătorie furate care i-au ajutat pe chinezi să creeze un plan detaliat al infrastructurii de apărare americane.

Incidentul este tratat și de Politico, într-o analiză despre efectele pe care acesta ar putea să le aibă în Europa. Statele europene, spre deosebire de SUA, nu au avut o atitudine categorică împotriva Beijingului, iar evenimentul de zilele trecute ar putea să-i oblige pe europeni să fie mai tranșanți.

Două vizite din următoarele săptămâni sunt relevante în acest sens: cea a lui Josep Borrell, șeful diplomației europene, și cea a președintelui francez Emmanuel Macron. Vor mai da aceștia mâna cu liderul comunist chinez Xi Jinping în aceste condiții?

Sute de morți în Turcia/Siria

Un dezastru natural cu efecte în desfășurare a avut loc azi-noapte, în Turcia și Siria. Un cutremur de 7,9 grade pe scara Richter a afectat centrul Turciei și nordul țării vecine provocând sute de morți și, cel mai probabil, mii de răniți.

Azi-dimineață, la ora redactării acestui newsletter, bilanțul deceselor se schimba de la minut la minut; Reuters și BBC raportau peste 500 de morți, citând surse oficiale.

Foarte mulți oameni se aflau între dărâmăturile propriilor case, în condițiile în care temperatura din zonele afectate de dezastru a scăzut în ultimele zile. O alertă de tsunami pe coasta de sud Italiei a fost emisă și, mai apoi, ridicată.

Salvatorii încercau să scoată de sub dărâmături victimele cutremurului puternic ce a avut loc în noaptea de duminică spre luni în Turcia.
Salvatorii încercau să scoată de sub dărâmături victimele cutremurului puternic ce a avut loc în noaptea de duminică spre luni în Turcia.

În Ucraina, ministrul Apărării, Oleksiy Reznikov, a fost înlocuit de generalul Kyrylo Budanov, șeful agenției de informații militare a țării.

Mutarea a fost justificată strategic de liderul formațiunii politice controlate de Volodimir Zelenski. David Arahmia a spus că „războiul dictează politica de personal” și că „timpul și circumstanțele trebuie consolidate și regrupate”, însă BBC pune demiterea în contextul scandalului de corupție recent din Ucraina.

Aseară târziu, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a descris situația din regiunea Donețk ca fiind „foarte dificilă”. Liderul de la Kiev a reiterat temerea că Moscova își va intensifica atacurile înaintea împlinirii unui an de la începutul războiului.

Cele mai dure lupte au loc în preajma orașului estic Bahmut, spre care forțele ruse avansează în ciuda pierderilor zilnice importante; 500 de morți, estima ieri ministrul Apărării demis de la Kiev.

Tot ieri, într-o declarație publică, procurorul general al Germaniei a precizat că biroul său a strâns „sute” de probe care arată crime de război comise de forțele ruse în Ucraina, cerând un efort internațional de a aduce liderii în fața justiției.

Fără motorină din Rusia

România și celelalte țări UE nu mai pot importa motorină din Rusia începând de duminică, zi în care a intrat în vigoare și plafonul de 100 de dolari pe baril pentru produsele premium din țiței vândute către țările non-occidentale.

Peste 60% din cantitatea de motorină importată de România provine sau tranzitează Rusia, a precizat ieri ministrul Energiei, Virgil Popescu, care a dat însă asigurări că nu vor fi probleme cu aprovizionarea.

Ce se va întâmpla cu prețul motorinei după intrarea în vigoare a embargoului asupra motorinei produse în Rusia?
Ce se va întâmpla cu prețul motorinei după intrarea în vigoare a embargoului asupra motorinei produse în Rusia?

„Am purtat discuţii cu toţi marii importatori de pe piaţă şi concluzia este că fiecare şi-a diversificat sursele de aprovizionare”, a scris Popescu, pe Facebook.

Rusia a câștigat peste 2 miliarde de dolari din vânzările de motorină către Europa numai în luna decembrie a anului trecut, deoarece importatorii s-au aprovizionat suplimentar înainte ca interdicția să intre în vigoare pe 5 februarie.

În Europa Liberă puteți citi și despre un paradox de pe piața șomajului: sute de mii de oameni nu au locuri de muncă, în timp ce angajatorii se plâng în continuare de lipsă de personal.

Alte subiecte:

Ne puteți scrie pe e-mail, la adresa treiminute@rferl.org. Ne găsiți și pe Facebook și Instagram.

Pe mâine,
Ionuț

  • 16x9 Image

    Ionuț Benea

    A intrat în presă dintr-un pariu și a rămas aici din convingere. A debutat în jurnalism în 2008 și a trecut prin redacții locale sau naționale importante, precum Ziarul de Iași sau Adevărul. A fost implicat în mai multe proiecte editoriale independente coordonate de Freedom House și Centrul pentru Jurnalism Independent.

    S-a alăturat echipei în 2021 ca senior-correspondent, funcție pe care o ocupă și în prezent. Din iulie 2021 până în ianuarie 2023 a fost redactor-șef al Europei Libere România.

    Din ianuarie 2023 ocupă poziția de senior-correspondent.

XS
SM
MD
LG