Bun găsit,
Iată principalele știri:
- Vladimir Putin ordonă intrarea forțelor militare ale Rusiei în teritoriile separatiste din estul Ucrainei.
- Rusia recunoaște independența regiunilor ucrainene Donețk și Luhansk.
- Occidentul condamnă acțiunile Rusiei, dar nu aplică încă sancțiunile „masive” anunțate în cazul unei invazii.
Ucraina, „pământ rusesc”
Dacă vreți decomunizare, vă arătăm noi decomunizare – a transmis Vladimir Putin Ucrainei în discursul în care a explicat că aceasta ar fi un stat creat artificial de bolșevici și e un pion al Occidentului, menit să distrugă „mama Rusie”.
Imediat după discurs, Vladimir Putin a semnat documentele de recunoaștere a independenței regiunilor ucrainene Donețk și Luhansk și, la puțin timp, în timpul nopții, a ordonat armatei ruse să intre în Ucraina pentru „a menține pacea”.
„Cu vehemența unui lider autoritar nederanjat de nuanțe istorice, domnul Putin a declarat Ucraina o invenție a liderului revoluționar bolșevic Vladimir Lenin. În mod greșit, acesta ar fi înzestrat Ucraina cu un sentiment fals de statalitate, când i-a acordat autonomie în proaspăt creata Uniune Sovietică”, scrie The New York Times.
Până și pentru standardele unui fost ofițer KGB, care a descris prăbușirea Uniunii Sovietice drept cea mai mare catastrofă politică a secolului al XX-lea, interpretarea greșită pe care o dă Vladimir Putin istoriei de 1.000 de ani a Ucrainei este una exagerată, adaugă publicația. Nu e prima dată când liderul de la Kremlin neagă însăși existența Ucrainei, dar e clar că indiferent de ce crede cu adevărat, va folosi această retorică pentru a-și justifica acțiunile.
Saga sancțiunilor
Pe lângă afirmații năucitoare pentru ucraineni, Vladimir Putin a reușit să deruteze și Occidentul. „Casa Albă încearcă să decidă dacă Rusia a invadat sau nu Ucraina”, scrie Washington Post.
Dacă ar fi așa, SUA anunțase sancțiuni masive imediate, la fel și Uniunea Europeană. Deocamdată însă, răspunsul constă în declarații de revoltă și condamnare a faptului deja consumat și câteva sancțiuni americane pentru regiunile separatiste.
SUA ar urma să anunțe astăzi noi sancțiuni, în urma discuțiilor cu aliații, scrie BBC, după cele preliminare de interzicere a investițiilor, comerțului, finanțărilor americane în cele două regiuni separatiste. „Luhansk și Donețk au, oricum, puține relații cu cetățeni americani”, adaugă publicația.
Ezitarea din a formula un răspuns imediat și ferm, ar fi parte a încercării SUA de a păstra „unitatea aliaților”, scrie The New York Times.
Reacțiile internaționale
Vladimir Putin nu a mai așteptat, a trecut la fapte, arată Le Monde, care plasează evenimentele de ieri în contextul electoral francez. Pentru candidatul stângii radicale la președinția Franței, Jean-Luc Mélenchon, Putin a depășit o linie roșie, iar Emmanuel Macron, care și-a asumat rolul de mediator de-a lungul ultimelor luni, are partea sa de vină.
Dreapta radicală, prin doamna Le Pen, apropiată a lui Putin și acuzată în trecut că a primit bani de la Kremlin, a îndemnat la dialog. Cât despre președintele Macron, cel care îndemna recent omenirea să fie înțelegătoare față de „trauma contemporană” suferită de Rusia, acesta cere aplicarea de sancțiuni.
Comunitatea internațională condamnă la unison deciziile lui Vladimir Putin, arată trecerea în revistă făcută de Al Jazeera, în timp ce China încearcă să rămână relativ neutră, îndeamnă la cumpătare și invocă „un complex de motive” pentru situația actuală.
„Beijingul încearcă să împace dorința de a se apropia de Moscova cu politica sa externă fermă de apărare a suveranității statelor”, notează CNN.
„Nu ne e frică. Nu cedăm”
La reuniunea de urgență a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, ce a avut loc noaptea trecută, SUA au anunțat că urmează sancțiuni, iar Rusia a invocat, din nou, deschiderea Moscovei către diplomație, remarcă El Pais. Miza pentru Occident e să reușească să rămână unit, insistă editorialul publicației.
Rusia a dezlănțuit „război, distrugere și moarte” împotriva poporului ucrainean, a spus în ședința Consiliului de Securitate reprezentanta Marii Britanii, în timp ce Moscova a acuzat Occidentul că a adus arme în Ucraina, notează Politico.
„Suntem pe pământul nostru. Nu ne e frică de nimic și de nimeni, Nu datorăm nimic, nimănui. Și nu vom renunța la nimic”, a declarat președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, noaptea trecută, după ce, notează The Guardian, au apărut primele relatări despre intrarea în Ucraina a forțelor militare rusești.
„Acesta este momentul în care trebuie să apărăm ordinea mondială așa cum o știm”, a spus, la ONU ambasadoarea SUA, Linda Thomas-Greenfield, care a adăugat că toată lumea știe că forțele ruse care au primit ordin să intre în Ucraina nu sunt forțe de menținere a păcii, așa cum pretinde Vladimir Putin, notează The Hill.
România s-a alăturat aseară țărilor care le-au transmis cetățenilor lor să părăsească imediat Ucraina.
Alte subiecte:
- Anglia renunță la toate restricțiile anti-Covid începând de joi și nu mai oferă testări gratuite din 1 aprilie, transmite BBC.
- De ce vrea armata română atribuții sporite în domeniul securității cibernetice, o analiză Europa Liberă.
- Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, urmărit penal într-un dosar cu prejudiciu de 578 milioane de lei.
Dacă aveți sugestii sau recomandări de subiecte ne puteți scrie la adresa de e-mail treiminute@rferl.org.
Toate cele bune,
Carmen
