Linkuri accesibilitate

3 minute | UE nu poate apăra Europa. Amenințarea Rusiei în spațiu. PSD + PNL și economia României sub anestezie


Serviciile de informații americane au documentat intențiile Rusiei lui Vladimir Putin de a crea o armă nucleară care să funcționeze din spațiu, menită să disturbe activitatea sateliților occidentali.
Serviciile de informații americane au documentat intențiile Rusiei lui Vladimir Putin de a crea o armă nucleară care să funcționeze din spațiu, menită să disturbe activitatea sateliților occidentali.

UE nu poate nega realitatea: fără umbrela NATO, nu ar putea să se apere în scenariul unui atac militar. La Washington, colegii lui Donald Trump din Congres află despre o nouă amenințare nucleară a Rusiei la adresa SUA. La București, economia e „mediocră” și „sub anestezie”, avertizează economiștii.

Bun găsit.

Iată principalele știri:

  • Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, avertizează că țările UE nu ar fi capabile în acest moment să apere Europa fără sprijinul și contribuția statelor NATO din afara Uniunii.
  • Rusia ar pregăti o armă spațială nucleară care ar viza anihilarea unor instrumente spațiale precum sateliții și care e considerată de SUA o amenințare la adresa sa și a aliaților săi.
  • Premierul Marcel Ciolacu, aflat vizită în Italia, spune că își depune mandatul dacă PNL pleacă de la guvernare. În țară, INS anunță că inflația anuală a ajuns la 7,4% în ianuarie, de la 6,6% în decembrie.

Europa nu se poate apăra singură

Uniunea Europeană nu poate apăra Europa în cazul unui atac militar — 80% din cheltuielile pentru apărare ale Alianței vin de la țări care nu sunt membre ale UE, a spus fără echivoc secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-un interviu acordat Reuters.

Anterior, el a anunțat într-o conferință de presă, în ajunul reuniunii miniștrilor Apărării, care începe azi la Bruxelles, că aliații NATO din Europa vor investi în total 380 de miliarde de dolari în apărare, în 2024.

România stă bine cu procentele, dar practica aduce mai multe provocări. Azi, Europa Liberă scrie despre deficitul de personal din Armată — Peste 13.000 de angajați au părăsit Ministerul Apărării în ultimii doi ani.

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, e nevoit să accepte că Europa nu se poate apăra singură.
Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, e nevoit să accepte că Europa nu se poate apăra singură.

Da, Europa își intensifică investițiile și producția militare, face însă prea puțin și prea târziu? Întrebarea e formulată de The New York Times, în articolul semnat de doi dintre cei mai experimentați jurnaliști ai publicației: corespondentul pentru Europa, Steven Erlanger și cel pentru securitate națională, David E. Sanger.

Individual, 18 țări membre NATO vor atinge anul acesta ținta de cel puțin 2% din PIB pentru Apărare, a insistat Jens Stoltenberg la conferința de ieri, la care a fost întrebat despre sprijinul pe care crede că îl mai are NATO în Statele Unite, date fiind declarațiile recente ale fostului președinte Donald Trump.

În weekend, acesta a spus că l-ar încuraja pe Vladimir Putin să facă orice dorește unui stat membru NATO care nu își onorează angajamentul de alocare a 2% din PIB pentru Apărare.

În opinia lui Stoltenberg, sprijinul pentru NATO ar fi însă puternic în SUA, și datorită îngrijorărilor legate de ascensiunea Chinei. Americanii și europenii înțeleg că „suntem mai puternici împreună”, a insistat șeful NATO.

Aflat în campanie pentru a deveni candidatul republican la președinție, Donald Trump nu ezită să reia retorica anti-NATO inițiată în timpul mandatului său la Casa Albă.
Aflat în campanie pentru a deveni candidatul republican la președinție, Donald Trump nu ezită să reia retorica anti-NATO inițiată în timpul mandatului său la Casa Albă.

Dar, avertizează corespondentul The New York Times pentru Casa Albă, Peter Baker – amenințările lui Donald Trump la adresa NATO sunt expresia unei schimbări mai profunde în societatea americană.

Între timp, Donald Trump ar plănui, dacă va fi reales în noiembrie drept președinte al SUA, să „facă presiune asupra Ucrainei pentru a face pace cu Putin”, scrie Bloomberg citat de news.ro.

Rămâne de văzut ce efecte va avea în rândul susținătorilor lui Trump noua dezbatere din Congresul SUA cu privire la amenințarea nucleară rusă „din spațiu”.

Sateliții, țintă pentru Rusia

Moscova vrea să plaseze în spațiu un tip de armă nucleară care ar viza sateliții Statelor Unite și ai aliaților săi, a transmis aseară și în timpul nopții CNN și apoi întreaga presă din SUA.

Avertismentul cu privire la amenințarea de securitate vine de la un membru al Partidului Republican, Mike Turner, președintele Comisiei de Informații a Camerei Reprezentanților, după cum precizează ABC News.

Îngrijorarea nu e nouă, scrie Politico. De mai bine de un an, comunitatea americană de informații a exprimat îngrijorări cu privire la posibilitatea ca Rusia să creeze o armă nucleară anti-sateliți. Poate Mike Turner, scrie Politico, ridică problema tocmai acum într-o încercare de a încuraja un vot pozitiv pentru ajutorul destinat Ucrainei.

Și în Senat, legislația a trecut cu ajutorul unor republicani care s-au rupt astfel de tonul dictat de candidatul favorit al partidului lor, Donald Trump, notează The Washington Post, iar decizia e acum în Camera Reprezentanților.

Nici Vladimir Putin nu a fost tăcut în această perioadă. El a declarat că președinția lui Biden e mai favorabilă Rusiei decât una a lui Donald Trump, transmite CNN. Afirmația ar putea liniști unii susținători ai lui Trump care mai păstrează o urmă de îngrijorare cu privire la Rusia: dacă Putin vrea Biden, înseamnă că Trump e mai bun.

Colaj foto. Vladimir Putin (dreapta) afirmă că o președinție Biden este mai favorabilă Rusiei decât o președinție Trump. Este tocmai ce contrazic Aliații care se plâng de declarațiile anti-NATO ale lui Trump.
Colaj foto. Vladimir Putin (dreapta) afirmă că o președinție Biden este mai favorabilă Rusiei decât o președinție Trump. Este tocmai ce contrazic Aliații care se plâng de declarațiile anti-NATO ale lui Trump.

În lupta din spațiu, vitală și în Europa, după cum a explicat recent la Europa Liberă directorul Centrului Satelitar al Uniunii Europene, Sorin Ducaru, Rusia pare să fi obținut un avantaj important pe front. Forțele ruse au mai mult acces la rețeaua de sateliți Starlink, al lui Elon Musk în detrimentul comunicațiilor militare ucrainene, scriu colegii de la RFE/RL.

Victoria de ieri a Ucrainei a fost distrugerea unei nave a Rusiei din Marea Negră. Ziua de azi, însă, începe cu noi bombardamente rusești asupra Kievului.

Economia României sub anestezie

Creșterea taxelor și accizelor a dus inflaţia anuală la 7,4% în ianuarie, de la 6,6% în decembrie, scrie Curs de guvernare, cu precizarea că, în ianuarie, cel mai mult s-au scumpit peştele, detergenţii, serviciile de apă, canal şi salubritate, servicile poștale şi berea.

Europa Liberă se întreabă de ce majorarea salariilor a depășit rata inflației și a aflat de la experți că Economia României e „mediocră” și „sub anestezie” cu fonduri europene masive.

„Având în vedere relativa autonomie energetică, România ar fi trebuit să aibă printre cele mai mici scumpiri ale energiei din UE și, implicit, una din cele mai mici rate ale inflației din Europa”, spune economistul Bogdan Glăvan.

Companiile românești și cele din Ungaria plătesc cele mai mari prețuri la energie din UE, transmite Agerpres, care citează un raport european.

Între timp, premierul Marcel Ciolacu a vizitat Italia, cu nuanțe electorale pentru diaspora, dar și cu un mesaj politic.

„Dacă este o decizie politică a partenerilor de coaliţie să se retragă de la guvernare, în acel moment domnul preşedinte Klaus Iohannis va primi mandatul meu de prim-ministru”, a spus Marcel Ciolacu citat de News.ro.

Alte știri:

  • Membrii Federaţiei „Solidaritatea Sanitară" protestează azi în București, transmite Agerpres.
  • SUA: Cel puţin un mort şi 21 de răniţi în atacul de miercuri în timpul paradei Super Bowl din Kansas City. Detalii la CNN.
  • BBC: Japonia a intrat în recesiune tehnică. Germania este acum „a treia economie a lumii”.

Așteptăm mesajele tale la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.

Toate bune,

Carmen

  • 16x9 Image

    Carmen Valică

    A început să lucreze în presă în 2000, când studia încă jurnalismul la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Pasionată de radio, Carmen s-a mutat la București în 2004, când s-a alăturat redacției în limba română a BBC World Service. După închiderea acesteia a lucrat la Radio România Actualități iar apoi, timp de cinci ani, s-a dedicat comunicării și relațiilor publice. A revenit în presă în 2020 iar din ianuarie 2021 s-a alăturat echipei Europa Liberă România.

    valican@rferl.org

XS
SM
MD
LG