Linkuri accesibilitate

3 minute | Truss, premier de 45 de zile. Olandezii „nu ne vor” în Schengen. Centralele ucrainene, „câmp de luptă” pentru ruși


Premierul britanic Liz Truss și-a anunțat joi demisia, dar va rămâne în funcţie până la alegerea succesorului său pe 28 octombrie.
Premierul britanic Liz Truss și-a anunțat joi demisia, dar va rămâne în funcţie până la alegerea succesorului său pe 28 octombrie.

După mari tulburări economice, premierul britanic Liz Truss a demisionat, având cel mai scurt mandat din istorie din fruntea Guvernului Marii Britanii. Parlamentarii olandezi de la Haga au votat o rezoluţie împotriva aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen.

Bun găsit,

Iată principalele știri:

  • Premierul britanic, Liz Truss, și-a anunțat joi demisia, după doar 45 de zile de mandat. Partidul Conservator va alege săptămâna viitoare un nou succesor pentru funcția de prim-ministru.
  • Parlamentul olandez a votat, joi, o rezoluţie împotriva aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. Premierul Mark Rutte a declarat că e nevoie de o actualizare a monitorizării MCV.
  • Forțele ruse au distrus o treime din centralele electrice ale Ucrainei. Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat joi că Rusia transformă reţeaua electrică a ţării sale în „câmp de luptă".

Care sunt succesorii posibili ai premierului britanic demisionar

Toată presa internațională dedică analize și articole ample demisiei premierului Liz Truss, premierul cu cel mai scurt mandat din istoria Marii Britanii, doar 45 de zile de mandat, timp în care a au fost doi mornarhi șefi de stat.

The Guardian trece în revistă ce s-a întâmplat în timpul mandatului Lizei Truss: moartea Reginei Elisabeta a II-a, criza economică generată de măsurile fiscale luate de guvern și numirea mai multor demnitari care au fost rapid demiși.

Corespondent la Londra pentru The New York Times, jurnalistul Mark Lander arată că măsurile fiscale prin care Truss a micșorat impozitele bogaților i-au redus credibilitatea, au crescut ratele ipotecare din Marea Britanie, au dus la căderea lirei sterline și au forțat Banca Angliei să intervină rapid pentru sprijinirea obligațiunilor britanice.

The Washington Post arată într-un articol de opinie că demisia premierului Truss este un avertisment pentru populiștii de pretutindeni.

BBC trece în revistă posibilii succesori ai premierului demisionar, printre care se află și Boris Johnson, nevoit să-și anunțe demisia în iulie, după o revoltă masivă a miniștrilor și parlamentarilor. Un nou premier britanic urmează să fie desemnat până vineri, 28 octombrie, de către Partidul Conservator.

The Times punctează că revenirea lui Johnson pe scena politică ar diviza și mai mult Partidul Conservator, iar cel puțin trei parlamentari vor demisiona din partid decât să îl susțină pe „BoJo” ca premier.

Pe 6 septemrbie 2022, Liz Truss s-a întâlnit cu Regina Elizabeta a II-a la castelul Balmoral din Scoția, moment când a fost numită oficial în poziția de premier al Marii Britanii.
Pe 6 septemrbie 2022, Liz Truss s-a întâlnit cu Regina Elizabeta a II-a la castelul Balmoral din Scoția, moment când a fost numită oficial în poziția de premier al Marii Britanii.

Reuters arată că Partidul Conservator ar vrea să îl păstreze în noul cabinet pe ministrul de finanțe Jeremy Hunt, numit recent, care încearcă să repare daunele provocate de măsurile lui Truss și să reconstruiască reputația fiscală a Marii Britanii.

Olandezii „nu ne vor” în Schengen

Parlamentul olandez a votat, joi, o rezoluţie împotriva aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. În textul rezoluției, parlamentarii solicită guvernului condus de Mark Rutte „să asigure investigaţii suplimentare privind supravegherea frontierelor de către România şi Bulgaria, pe baza faptului că Ţările de Jos analizează cu stricteţe şi corectitudine funcţionarea statului de drept şi reducerea corupţiei şi a criminalităţii organizate în ambele ţări”.

Votul olandezilor vine la două zile după ce Parlamentul European a adoptat cu majoritate de voturi rezoluţia prin care se cere aderarea României la spaţiul Schengen, însă marți toți europarlamentarii olandezi s-au abținut de la vot.

Premierul Mark Rutte a declarat în parlamentul de la Haga că țara sa nu are „de principiu” nimic împotriva aderării Bulgariei sau României la Schengen și când sunt gata „ele se pot integra”.

Pe 12 octombrie 2022, premierul Mark Rutte a făcut o vizită la Centrul Naţional de Instruire Întrunită „Getica” de la Cincu, judeţul Braşov, fiind însoţit de preşedintele Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă.
Pe 12 octombrie 2022, premierul Mark Rutte a făcut o vizită la Centrul Naţional de Instruire Întrunită „Getica” de la Cincu, judeţul Braşov, fiind însoţit de preşedintele Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă.

„Pentru ambele țări avem nevoie de o actualizare și a evaluării în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV). Acest lucru se face acum pentru România, dar nu și pentru Bulgaria. Aceasta este o problemă”, a spus premierul Mark Rutte, citat de G4Media.

Imediat după votul olandezilor au apărut și reacțiile politicienilor de la București. Premierul Nicolae Ciucă, președinte al PNL, a spus că „nu ne îngrijorează deloc” acest lucru, deoarece ţara noastră „a făcut tot ce era necesar pentru a îndeplini toate cerinţele tehnice pentru a accede în Spaţiul Schengen”, scrie News.ro.

Vicepreședintele PNL, Rareș Bogdan, a declarat la Digi24 că votul olandezilor „este o palmă pe care România o primește și nu mai trebuie să accepte să primească această palmă dată”. Aliatul coaliției de guvernare, preşedintele PSD Marcel Ciolacu a spus că votul parlamentarilor olandezi este „o jignire faţă de România şi români”.

Hotnews.ro scrie despre „Meciul România - Olanda se joacă acum pe terenul Schengen” și analizează mizele ascunse în spatele precauției premierului Mark Rutte față de aderarea României la Schengen.

Forțele ruse distrug rețeaua electrică a Ucrainei

În Ucraina, forțele ruse au continuat să bombardeze centralele electrice, iar o treime din rețelele electrice au fost distruse în ultimele 10 zile. Guvernul de la Kiev a recomandat ucrainenilor să reducă la minimum consumul de energie electrică între ora 7 până la ora 23, scrie The New York Times.

Preşedintele Volodimir Zelenski a spus că are informații că forțele ruse ar fi minat barajul de la hidrocentrala Kahovka.

„Distrugerea barajului ar însemna un dezastru pe scară largă. Desigur, înţelegem că ocupanţilor nu le pasă ce se întâmplă cu teritoriul Ucrainei. Prin acest atac terorist, ei pot distruge, printre altele, chiar şi posibilitatea de a asigura apă din fluviul Nipru pentru Crimeea”, a spus Zelenski.

Străzile din Kiev sunt în beznă după atacurile ruse la centralele electrice ale Ucrainei.
Străzile din Kiev sunt în beznă după atacurile ruse la centralele electrice ale Ucrainei.

Există un pericol tot mai mare ca Rusia să deschidă un nou front de război în nordul Ucrainei, prin cooperarea cu Belarus, pe care să îl folosească pentru a sista livrările de echipament militrar către Ucraina, susține un oficial militar ucrainean de rang înalt, Oleksii Hromov, citat de CNN.

Detalii despre ce se întâmplă în Ucraina puțeti citi zilnic în liveblogul Europa Liberă.

Alte subiecte:

  • Managerii de spital din România vor fi evaluați după criterii noi, potrivit unei propuneri a Ministerul Sănătăţii, care va lua în calcul inclusiv infecțiile nosocomialele și sancţionarea unităţii pentru probleme igienico-sanitare, scrie News.ro.
  • Primarul Capitalei, Nicușor Dan, a declarat că bucureștenii vor plăti dublu la căldură, comparativ cu anul trecut, dar facturile lor vor fi mai mici decât în alte orașe din România, potrivit Digi24.
  • Europa Liberă publică un articol despre drama familiei unui militar român găsit împușcat în unitate.

Așteptăm mesajele voastre la adresa de e-mail treiminute@rferl.org.

Toate cele bune,

Andreea

  • 16x9 Image

    Andreea Ofițeru

    Andreea Ofițeru s-a alăturat echipei Europa Liberă România în ianuarie 2021, ca Senior Correspondent. Lucrează în presă din 2001, iar primele articole le-a publicat în România Liberă. Aici a scris pe teme legate de protecția copiilor, educație, mediu și social. De-a lungul timpului, a mai lucrat în redacțiile Adevărul, Digi24, Gândul, HotNews.ro, unde a documentat subiecte legate de învățământul din România și de actualitate. 

    A scris știri, interviuri, reportaje și anchete. A participat la mai multe proiecte printre care și conceperea primului supliment dedicat exclusiv subiectelor despre școală: Educație&Școală.  

    A fost bursieră Voice Of America/Washington DC, într-un program dedicat jurnaliștilor din Europa de Est.

XS
SM
MD
LG