Bun găsit,
Iată principalele știri:
- NATO va organiza azi o reuniune de urgență după ce Polonia a anunțat aseară că două rachete „de fabricație rusească” au lovit teritoriul său, iar una dintre ele a ucis doi oameni.
- Fostul președinte american Donald Trump și-a anunțat ieri candidatura pentru alegerile prezidențiale din 2024, în ciuda semnalelor că nu va mai avea parte de același sprijin.
- Președintele Klaus Iohannis a promulgat cele trei legi ale Justiției, care au fost contestate, fără să mai aștepte avizul Comisiei de la Veneția.
Rachetă rusească în Polonia. 2 morți
O reuniune NATO va avea loc de urgență astăzi, după ce o rachetă rătăcită a explodat ieri după-amiază în Polonia, la opt kilometri de granița cu Ucraina, și a ucis două persoane, relatează Reuters. O a doua rachetă nu a făcut victime.
Întâlnirea urmează să aibă loc în baza articolului 4 al NATO, care vizează îngrijorări privind integritatea teritorială, independența politică sau securitatea unei țări membre.
Oferind sprijinul deplin al SUA, președintele Joe Biden a declarat că este „puțin probabil” ca racheta să fi fost trasă din Rusia. „Există informații preliminare care contestă acest lucru, în baza traictoriei. (...) Dar vom vedea” în urma investigațiilor, a spus el, potrivit BBC.
În vreme ce Rusia neagă implicarea sa și, în plus, acuză „o provocare deliberată” pentru a escalada situația, The Washington Post titrează că „războiul din Ucraina se extinde pe teritoriul NATO”.
Dacă informația va fi dovedită, ar fi pentru prima dată când o armă de proveniență rusească a căzut pe teritoriul NATO, transmite The Guardian. Publicația engleză mai scrie că este puțin probabil ca explozia din Polonia să escaladeze conflictul, nefiind atins pragul unei acțiuni colective a Alianței, însă riscurile unei ciocniri NATO-Rusia sunt reale.
În acest sens, Reuters explică articolele 4 și 5 ale NATO și cum ar putea declanșa conflictul din Ucraina obligațiile de apărare ale țărilor membre.
Între timp, liderii NATO au condamnat incidentul și au reafirmat că „fiecare centimetru” va fi apărat, scrie Europa Liberă, iar Agerpres îl citează pe șeful Statului Major al Apărării, care a declarat că Armata României rămâne solidară cu Armata Poloniei.
Hotnews scrie că incidentul din Polonia nu este primul în care este implicat un stat NATO și amintește de drona care a traversat, în primăvară, trei țări aliate, inclusiv România.
Rusia trage 100 de rachete în Ucraina. Moldova și Ungaria, afectate
Rusia a lansat ieri un val de rachete în Ucraina, de la est la vest, lăsând multe orașe fără energie electrică, în timp ce liderii G20 se întâlneau la Bali.
Autoritățile de la Kiev au declarat că a fost încă un atac asupra infrastructurii energetice a țării, președintele Volodimir Zelenski avertizând că ar putea urma alte atacuri, dar a declarat că Ucraina „va supraviețui” indiferent de situație, relatează Kyiv Independent.
Bombardamentele rusești din Ucraina au lăsat inclusiv Republica Moldova fără curent, după deconectarea celor două sisteme energetice, scriu colegii de la serviciul moldovean al Europa Liberă.
Tot din acest motiv, Ucraina a oprit livrarea de petrol rusesc spre Ungaria, la rândul său țară NATO, după ce un transformator care alimentează conducta Drujba a fost distrus, iar premierul maghiar Viktor Orbán a convocat Consiliul de Securitate, scrie Libertatea, citând presa de la Budapesta.
Trump 2024?
Fără legătură cu explozia din Polonia, ci mai degrabă cu alegerile intermediare, președintele american Joe Biden a cerut ieri Congresului să acorde un ajutor de urgență de peste 37 de miliarde de dolari Ucrainei, scrie Associated Press.
Solicitarea unei sume atât de mari într-o singură tranșă vine în contextul în care Partidul Republican mai are nevoie de un singur loc pentru a obține majoritatea în Camera Reprezentanților.
După ratarea țintelor impuse în alegeri, republicanii se confruntă acum și cu perspectiva ca Donald Trump să fie din nou candidatul lor în alegerile prezidențiale din 2024, după ce fostul președinte a anunțat aseară că va candida în cursa internă a partidului pentru nominalizare, relatează CNN.
The New York Times relatează că Donald Trump și-a anunțat candidatura „repetând minciuni și exagerând bilanțul” mandatului său, oferind ca exemplu afirmația că a terminat de construit zidul de la granița cu Mexic.
NYT mai scrie că fostul președinte ignoră îngrijorările republicanilor că el ar fi de vină pentru rezultatele slabe ale partidului în alegerile de la jumătatea mandatului și îl citează pe fostul vicepremier Mike Pence: „Cred că vom avea opțiuni mai bune”.
De asemenea, The Guardian scrie că Rupert Murdoch l-ar fi avertizat pe Donald Trump că imperiul său media nu va susține nicio încercare a acestuia de a reveni la Casa Albă, în timp ce foștii susținători se îndreaptă spre tânărul guvernator al Floridei, Ron DeSantis.
„Urmașul lui Dragnea”
Președintele Klaus Iohannis a promulgat ieri cele trei legi al Justiției votate de coaliția PSD-PNL-UDMR, ignorând astfel cererile opoziției și ale unor organizații non-guvernamentale de a aștepta avizul Comisiei de la Veneția, scrie G4Media.
PressHub amintește de traseul legislativ al legilor - adoptate în viteză și fără dezbatere publică reală - și titrează că promulgarea lor îl face pe Klaus Iohannis „urmașul” lui Liviu Dragnea.
Lesne de înțeles, Nicolae Ciucă a lăudat noile legi ale Justiţiei, după cum relatează Digi24, premierul afirmând că sistemul judiciar din România se aliniază astfel la valorile şi principiile europene.
Potrivit Digi24, același premier a dat asigurări că România nu este în pericol să intre în recesiune economică, în timp ce Euronews a vorbit cu câțiva români despre declarația „nimeni nu a luat credit cu pistolul la tâmplă” făcută de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
„Nu poți să aștepți să îți moară părinții ca să ai o casă”, spune o femeie care acum plătește dublu la bancă.
Profit.ro analizează ce ministere primesc bani în plus și de unde se taie, în baza datelor prognozate în ultima rectificare bugetară din an. Concluzia este că deficitul scade procentual în PIB, dar se menține la 80 de miliarde de lei.
Curs de Guvernare scrie despre deruta din tabăra economiștilor cu privire la creșterea economică a României din trimestrul al treilea: datele „se contrazic”, iar experții se așteptau la scădere.
În Europa Liberă, despre cum a acceptat PNL supraimpozitarea part-time, cu declarația „e ultima dată când ascultăm de PSD”, dar și o analiză despre cum cele două partide din coaliție își asigură unul altuia o opoziție de catifea.
Alte subiecte:
- Europa se confruntă cu o „epidemie de cancer” după ce aproximativ 1 milion de cazuri nu au fost depistate în timpul carantinelor Covid.
- Un protest violent a avut loc în China, după ce locuitorii din orașul Guangzhou au dărâmat barierele menite să îi închidă în case, ieșind în stradă în semn de sfidare față de carantina Covid strictă.
- Forțele de securitate iraniene au împușcat mortal cel puțin doi protestatari în timpul demonstrațiilor de ieri seară, declanșate de moartea lui Mahsa Amini și care au luat amploare odată cu comemorarea represiunii sângeroase din 2019. Între timp, a fost pronunțată și prima sentință de condamnare la moarte în legătură cu manifestațiile.
- Misiunea istorică Artemis I - un zbor de testare fără echipaj în jurul Lunii - a decolat astăzi după alte două încercări eșuate, deși echipa de ingineri s-a confruntat din nou cu probleme premergătoare lansării.
Nu uitați că așteptăm mesajele voastre la adresa de e-mail treiminute@rferl.org sau pe pagina de Facebook.
Toate cele bune,
George
