Bun găsit,
Iată subiectele dimineții:
- În SUA, Administrația Trump impune măsuri anti-migrație și amenință cu anchete penale orice angajat al statului care încearcă să se opună noilor politici.
- Noul lider de la Washington își începe mandatul încercând să aducă Ucraina și Rusia la masa negocierilor.
- Liderul Senatului, Ilie Bolojan (PNL), a anunțat concedieri masive. Măsuri similare ar urma și la Camera Deputaților.
Trump „flexează” la maximum puterile executive pentru a pune punct migrației
Donald Trump își „flexează mușchii” și împinge puterile executive ale funcției de președinte al SUA până la limită, scrie New York Times.
După o serie de măsuri executive, miercuri, Administrația Trump a anunțat că va ancheta penal orice oficial care încearcă să reziste la măsurile anti-imigrație ale guvernului sau încearcă să le împiedice implementarea, scrie Reuters. Ei ar putea fi acuzați de fraudă a statului sau de adăpostirea migranților ilegali.
Ordinul vine după ce Trump a trimis mai mulți soldați la granița cu Mexicul, a oprit aproape complet procesarea solicitărilor de azil (inclusiv sosirea refugiaților ale căror solicitări au fost aprobate) și a luat măsuri pentru a restricționa acordarea cetățeniei americane.
Administrația Trump vrea să încheie și programul de affirmative action (măsuri pentru includerea persoanelor din categorii sociale dezavantajate), astfel că toți angajații federali care se ocupă cu diversitate și incluziune vor fi dați afară, scrie AP. Mai mult, a revocat un ordin din anii ‘60 care interzicea discriminarea în angajările la stat.
Potrivit Politico, toate site-urile federale pe tema diversității și incluziunii au dispărut, iar angajații care observă că încă mai există inițiative de acest fel în agențiile lor sunt rugați să le raporteze.
Preotul de la slujba la care a participat Trump miercuri i-a transmis un mesaj ferm: l-a rugat să protejeze imigranții și persoanele LGBT. „Vă rog să aveți milă, dle președinte, de cei din comunitățile noastre care se tem că li se vor lua copiii, vă rog să-i ajutați pe cei care fug de război și de persecuție”, i-a transmis episcopul Mariann Edgar Budde. Trump nu a fost receptiv la acest mesaj, rezumă The Guardian.
Reporterii New York Times au discutat cu oameni de pe întreg globul, care au ratat primele semne ale tiraniei în țările lor. Ei avertizează că totul e clar privind în urmă, dar statul de drept nu se prăbușește peste noapte.
Istoricul Timothy Snyder repostează, pe blogul său, 20 de lecții despre tiranie, desprinse din cartea sa pe același subiect. Lecția nr. 1 pe care o propune Snyder: Nu te supune în avans liderilor cu tendințe autoritare.
Trump oprește ajutoarele pentru Ucraina și pune presiune pe Putin
Administrația Trump a oprit și ajutorul extern al SUA timp de 90 de zile, ceea ce are un impact major asupra Ucrainei, scrie Kyiv Independent. De acum, orice bani trimiși în afară trebuie să răspundă la întrebările: va face această cheltuială ca America să fie mai sigură, mai puternică și mai prosperă?
În paralel, relația lui Trump cu Rusia pare să fie mai dificilă decât în trecut, din cauza insistenței noului președinte american de a pune punct războiului din Ucraina printr-un compromis forțat asupra ambelor părți. Trump a cerut Moscovei să încheie un acord de pace și spune că SUA ar putea sancționa Rusia dacă refuză să se așeze la masa de negocieri.
„Nu caut să rănesc Rusia. Iubesc poporul rus și am avut întotdeauna o relație foarte bună cu președintele Putin”, a transmis Trump. Mai multe detalii, la Europa Liberă.
New York Times subliniază, însă, că nu e prea mult comerț ruso-american de sancționat: puțin peste 3 miliarde de dolari în 2024.
Chiar dacă Trump nu a vorbit despre Ucraina în discursul său inaugural, el a discutat cu reporterii de la Casa Albă ulterior. Le-a spus că „Putin distruge Rusia pentru că nu încheie un acord”.
CNN amintește că, la o zi după învestire, Trump își ratase deja termenul autoimpus, de 24 de ore, de a opri războiul din Ucraina.
Primele încercări de eficientizare a aparatului de stat
Președintele Senatului, Ilie Bolojan (PNL), a anunțat miercuri restructurarea aparatului de lucru al camerei superioare a Parlamentului. El spune că vrea să concedieze aproape 200 de funcționari, încât personalul să fie „corect dimensionat”. Mai multe informații, la Europa Liberă.
El a fost confruntat în Parlament de mai mulți angajați care i-au reproșat valul anunțat de concedieri. Printre cei care l-au confruntat se numără și Cristina Târteață, consilieră cu o carieră politică în instituții controlate de PSD, scrie Digi24.
Bolojan spune că instituția va funcționa cel puțin la fel de bine și că nu va da înapoi după reacția angajaților. Co-liderul său de coaliție, Kelemen Hunor (UDMR), afirmă că multe instituții ale statului sunt supradimensionate și pot fi reduse „pe niște criterii”.
Potrivit News.ro, liderul camerei inferioare, Ciprian Șerban, are în vizor măsuri similare pentru angajații deputaților.
Aceasta nu este singura măsură de „eficientizare” a aparatului de stat. Potrivit HotNews, guvernul intenționează să comaseze Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) și Consiliul Concurenței.
Alte subiecte:
- La Europa Liberă, despre imaginile generate cu AI care inundă rețelele de socializare.
- Cele patru centre pentru copiii cu dizabilități din Mureș, la care au fost depistate nereguli după ce reprezentanții Centrului pentru Resurse Juridice au făcut un control inopinat, vor fi închise după aplicarea planului de urgenţă şi mutarea copiilor în termen de 30 de zile.
- Șase gimnaste care au fost de-a lungul timpului în lotul național susțin că au fost abuzate fizic și psihic de antrenori, sub conducerea Irinei Deleanu, președinta Federației Române de Gimnastică Ritmică, scrie HotNews.
Nu uitați că ne puteți scrie la treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Vă puteți abona la newsletter AICI, iar pe Google News ne găsiți AICI.
Toate cele bune,
Sabina
