Bun găsit,
Iată subiectele dimineții:
- Senatul american a aprobat pachetul de ajutoare militare pentru Ucraina.
- Coaliția de guvernare PSD-PNL este dezbinată după ce a renunțat la candidatul comun la Primăria Bucureștiului. Acum, încotro?
- O groapă comună a fost descoperită în Gaza, unde rămășițele a sute de palestinieni au fost găsite cu semne că ar fi fost executați de armata israeliană.
Ajutoarele pentru Ucraina, aprobate de Congres
Senatul SUA a aprobat ajutoarele militare pentru Ucraina, în valoare de 61 de miliarde de dolari, împreună cu cele pentru Israel și Taiwan. Urmează și aprobarea președintelui Joe Biden, ultimul pas într-un proces anevoios și împiedicat de o parte din congresmenii republicani, explică Kyiv Independent.
Potrivit președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, țara sa are nevoie urgentă de sisteme de apărare aeriană, arme cu rază lungă și artilerie.
Aceste eforturi vin după ce aliații vestici ai Ucrainei au încercat luni întregi să găsească alternative la finanțarea americană substanțială. Premierul britanic Rishi Sunak a anunțat încă 500 de milioane de lire pentru Kiev, potrivit BBC.
Europarlamentarii, reuniți în ultimul plen al mandatului la Strasbourg, cer ca activele blocate ale Rusiei să fie confiscate și oferite Ucrainei, transmite Euronews. În trecut, liderii UE au propus ca autoritățile europene să utilizeze veniturile generate de activele blocate pentru a achiziționa arme pentru armata ucraineană.
Săptămâna trecută, Consiliul Europei (organizația pentru drepturile omului ce nu ține de UE) a aprobat în unanimitate o rezoluție prin care cere ca activele înghețate ale Rusiei să fie folosite pentru reconstrucția Ucrainei și compensarea victimelor, scrie Euractiv.
The Guardian scrie că liderii Europei au recunoscut târziu realitatea financiară a războaielor îndelungate. Între timp, armata rusă avansează în teritoriul ucrainean.
Coaliția pe butuci
Cum va merge înainte Coaliția de guvernare PSD-PNL, după ce și-a retras candidatul comun la Primăria Capitalei?
În analiza Europa Liberă, această întoarcere la candidați separați arată dezbinarea dintre cele două partide, atât pe față, cât și în modul în care au avut loc discuțiile în culise.
Potrivit G4Media, liderii PSD și PNL, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, ar fi analizat și alte nume de potențiali candidați: Adrian Streinu-Cercel, Daniel Zamfir, Eugen Teodorovici și Adrian Cioroianu, însă „toate aceste nume fie au o problemă de notorietate, fie nu ar fi fost acceptate de activele de partid”.
Nimeni nu și-a asumat „greșeala” nominalizării lui Cîrstoiu, conform Libertatea. Primele declarații ale lui Cîrstoiu după ce a fost scos din cursă, la News.ro.
Gabriela Firea și Sebastian Burduja (găsiți aici un refresh despre istoricul fiecăruia) par, însă, să nu aibă niciunul șanse prea bune. Alegătorii îi preferă ori pe Cristian Popescu Piedone, care atrage votanții AUR, potrivit PressOne, ori pe actualul primar Nicușor Dan, care nu s-ar sfii să se apropie de PNL după alegeri. Ambii candidați au făcut declarații la Euronews, pregătind terenul pentru o eventuală dezbatere.
În urma eliminării lui Cîrstoiu din ecuație, HotNews scrie că există „o neliniște majoră în rândurile aristocrației medicale din România”, anticipând și investigația publicată miercuri despre cum banii de la big pharma ajung în buzunarele ministrului Rafila prin firma unui fost șef al spitalului SRI.
Groapa comună din Gaza și protestele împotriva Israelului
În orașul Khan Younis, după ce armata israeliană s-a retras din spitalul Nasser pe care l-a asediat și distrus, a fost găsită o groapă comună cu peste 300 de morți, mulți dintre ei cu mâinile legate și cu semne că au fost ori executați, ori îngropați de vii, potrivit CNN.
În jurul spitalului Nasser, s-au strâns sute de mame care-și caută cu disperare copiii dispăruți, relatează un reporter Middle East Eye.
Armata israeliană respinge acuzațiile că ar fi executat civili palestinieni, însă reprezentanții Organizației Națiunilor Unite citați de The Guardian confirmă starea în care au fost găsite trupurile. ONU va lansa o investigație a acestor gropi comune.
Protestele studenților americani împotriva finanțării Israelului, despre care am scris luni în 3 Minute, s-au amplificat și s-au răspândit și la alte universități. La Universitatea Columbia s-au strâns și mai mulți protestatari, după ce primii 100 au fost arestați cu acordul președintelui universității.
Profesorii au părăsit campusul împreună cu studenții și au format lanțuri umane ca să-i protejeze pe aceștia de poliție. Ocupând o zonă centrală a campusului, protestatarii au participat împreună atât la rugăciuni musulmane, cât și la cele evreiești.
Protestele s-au răspândit la NYU (unde zeci de studenți au fost arestați), Yale (unde cel puțin 47 de studenți au fost arestați), MIT, Harvard, Michigan, Emerson, Tufts, Berkeley. New York Times ține un live blog pe acest subiect. Al Jazeera explică ce s-a întâmplat.
Studenții cer ca universitățile lor să nu-și mai folosească fondurile pentru a susține producția de arme pentru Israel. O comisie de etică de la Yale a hotărât recent că finanțarea producției de arme pentru Israel „nu împlinește condițiile unei daune sociale grave”, punctează CBS.
Alte subiecte:
- Parlamentul European a aprobat marți o lege privind „dreptul la reparare”, prin care producătorii sunt obligați să ofere garanții mai lungi și servicii de reparare mai accesibile pentru clienții europeni. Măsura ar prelungi viața electronicelor și ar reduce risipa. Libertatea explică subiectul.
- În cel mai nou raport al Departamentului de Stat al SUA privind starea drepturilor omului, se remarcă rolul PNL în hărțuirea Emiliei Șercan. Detalii în HotNews.
- Marea Britanie va trimite solicitanții de azil în Rwanda, după ce parlamentul a aprobat controversatul proiect de lege, scrie BBC.
Așteptăm mesajele tale la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Toate cele bune,
Sabina
