Bun găsit,
Iată subiectele dimineții:
- Rusia a ucis salvatorii care încercau să ajute victimele unui bombardament.
- Mulți dintre liderii importanți ai lumii sunt vârstnici și au probleme de sănătate asociate cu vârsta.
- Președintele Emmanuel Macron susține dreptul cântăreței franco-maliene Aya Nakamura să deschidă Jocurile Olimpice, după ce extrema dreaptă a spus că ea nu ar reprezenta cu adevărat Franța.
Rusia ucide un echipaj de urgență
Rusia a ucis trei angajați ai serviciilor de urgență ucrainene, într-un atac de tip „double tap” în care au lovit o țintă inițială și apoi au bombardat echipajul care a intervenit la locul incidentului.
În total, patru oameni au fost uciși și alți 12 răniți în atacul care a avut loc în dimineața de joi în Harkov, potrivit Kyiv Independent. Rusia a lansat, în noaptea de miercuri spre joi, cel puțin 15 rachete iraniene Shahed către cartierele rezidențiale din Harkov, dintre care armata a reușit să doboare 11, scrie Politico.
În cei doi ani de război, atacuri rusești „double tap” au ucis 91 de angajați ai serviciilor de urgență ucrainene și au rănit alți 348, conform Kyiv Independent.
În aceeași săptămână, în două războaie la marginea Europei, și-au pierdut viața oameni care încercau să-i ajute pe cei înfometați sau răniți. Luni, în Gaza, Israelul a ucis șapte angajați ai unei organizații umanitare care hrănește populația înfometată - despre acest atac am scris în newsletter-ul de joi.
Între timp, până și președintele american Joe Biden a cerut încetarea focului în Gaza, amenințând că ar putea schimba politica față de Israel. Premierul israelian Beniamin Netanyahu a cedat presiunii americane și internaționale și a agreat deschiderea mai multor rute pentru ajutoarele umanitare înspre Gaza.
În timp ce Rusia continuă atacurile asupra Ucrainei, Kievul încă așteaptă banii promiși de Occident, în timp ce frontul este în prag de colaps, potrivit Politico. Între timp, potrivit agenției de presă a Kremlinului, TASS, producția rusă de muniție se mișcă în ritm record: Rusia produce muniție de trei ori mai repede decât UE și SUA și lansează de șapte ori mai multă decât Ucraina, acum că a secat ajutorul vestic.
Planul de a crea un fond NATO pe cinci ani, în valoare de 100 de miliarde de euro, a fost adus în discuție săptămâna aceasta la întâlnirea miniștrilor de Externe ai alianței, despre care am scris la Europa Liberă. Deocamdată, este doar o sugestie.
Ucrainenii încep să-și piardă speranța, pe măsură ce războiul se prelungește. Doar 45% dintre ucraineni cred că războiul se va încheia cu respectarea granițelor suverane din 1991 ale țării lor, conform unui nou studiu. Acum un an, 74% dintre ei credeau că Ucraina va reuși să recapete regiunile ocupate (Crimeea, Donbasul și zone din Zaporojie, Nicolaev, Harkov).
Cum stau liderii mondiali, mulți dintre ei bătrâni, cu sănătatea?
New York Times aduce în discuție starea de sănătate a celor doi candidați în cursa prezidențială din Statele Unite: Joe Biden și Donald Trump au 81, respectiv 77 de ani. Amândoi au întrecut speranța de viață medie pentru bărbați în SUA.
AP scrie că zvonuri despre starea lor de sănătate sunt din abundență, mai ales despre partea cognitivă, fiindcă cei doi nu au cele mai coerente discursuri: șase din zece americani au dubii cu privire la capacitatea lor mentală. Jurnalista Patti Waldmeir scrie în Financial Times că și acum 30 de ani, lui Biden îi scăpau nume sau ajungea să spună ce nu trebuie, deci este o caracteristică personală mai degrabă decât o problemă a vârstei.
Vârsta și starea lor de sănătate au fost subiecte cheie pe parcursul acestei campanii prezidențiale, cu precădere în ceea ce-l privește pe Biden, deși este cu doar patru ani mai bătrân decât Trump.
SUA are, în acest moment, o problemă cu liderii prea bătrâni. Despre „gerontocrația” americană au scris The Guardian, Financial Times, Foreign Policy.
Nu sunt singurii lideri mondiali vârstnici și într-o stare îndoielnică de sănătate. Premierul Israelului, Beniamin Netanyahu, are 74 de ani. A fost operat de hernie săptămâna trecută și a primit un pacemaker în iulie, doar o parte dintre problemele sale de sănătate din ultima vreme. Este posibil ca autoritățile israeliene să țină secretă starea sa de sănătate din motive strategice, scrie Times of Israel.
Președintele Palestinei, Mahmoud Abbas, are 78 de ani și este fumător de-o viață. Recent, a avut și el probleme de sănătate.
Și liderul de la Kremlin face parte din clubul vârstnicilor. Vladimir Putin are 71 de ani și, la fel ca alți lideri autoritari, nu se cunoaște prea mult despre starea sa de sănătate. Anul trecut, a circulat un zvon cum că ar fi suferit un atac de cord; Moscova a negat informația. Purtătorii de cuvânt ai Kremlinului au negat de repetate ori și ideea că Putin ar folosi o dublură.
Ce vârste au alți lideri? Aleksandr Lukașenko, liderul Belarusului, are 69 de ani, președintele turc Recep Tayyip Erdogan are 70 de ani, premierul indian Narendra Modi are 73 de ani, iar Luiz Ignacio Lula da Silva, președintele Braziliei, are 78 de ani. Majoritatea au probleme de sănătate asociate vârstei.
Potrivit centrului de cercetare Pew, țările cu libertăți mai limitate tind să aibă lideri mai bătrâni.
Macron susține dreptul unei cântărețe franco-maliene să deschidă Olimpiada de la Paris
Confruntarea culturilor are loc în culisele uneia dintre cele mai importante scene din lume. Acum trei săptămâni, s-a zvonit pentru prima oară că Aya Nakamura, cântăreață franco-maliană în vârstă de 28 de ani, va participa la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris la invitația președintelui Emmanuel Macron.
După o serie de atacuri publice impotriva Ayei Nakamura, s-a pronunțat și președintele Emmanuel Macron: „este locul ei într-o ceremonie de deschidere sau de închidere”, a declarat joi Macron, citat de The Guardian. „Jocurile și ceremoniile ar trebui să ni se asemene. Ea este o parte din cultura și muzica franceză”.
După informația inițială, extrema dreaptă din Franța a pornit o campanie împotriva Ayei, spunând că nu ar reprezenta Franța, scrie France 24. Politiciana de dreapta Marine le Pen spune că se opune „hainelor ei, vulgarității, faptului că nu cântă în franceză”, potrivit Le Monde (Nakamura folosește, pe lângă franceză, și cuvinte colocviale și limba engleză).
După o amenințare rasistă la adresa Ayei la un miting de extremă dreaptă, s-au sesizat și autoritățile franceze. Atacul rasist împotriva Ayei Nakamura testează capacitatea Franței de a străluci la Jocurile Olimpice, scrie France24.
Nakamura este cel mai ascultat artist francofon din lume la acest moment, cel mai mare star francez după Edith Piaf (al cărei cântece se zvonește că le va cânta la ceremonia olimpică), spune un critic de muzică pentru NPR. Este și cel mai de succes export muzical din Franța de astăzi, adaugă BBC.
New York Times discută locul Ayei Nakamura în scena muzicală contemporană și într-o Franță fracturată pe falii culturale și etnice, care menține o relație complicată cu coloniile sale. În The Guardian, despre rolul unei negrese mândre cu etnia ei în peisajul cultural francez.
Alte subiecte:
- Mai are Klaus Iohannis vreo șansă la șefia NATO? Câteva state îl susțin, scrie Europa Liberă.
- După un cutremur puternic în Taiwan, clădirile și infrastructura rămân în mare parte neafectate și doar zece oameni au murit. Cum a reușit Taiwanul să fie atât de pregătit la cutremur?, întreabă New York Times. O lecție pentru București, unde multe clădiri au risc seismic major.
- Kyiv Independent scrie despre războiul Rusiei împotriva religiilor din teritoriile ucrainene ocupate.
Așteptăm mesajele tale la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Pe Google News, ne găsești AICI.
Toate cele bune,
Sabina
