Linkuri accesibilitate

3 minute | Moartea lui Navalnîi. Dezastrul din Rafah. Cântec-reproș împotriva misoginiei


Opozantul rus Alexei Navalnîi a murit vineri, declanșând un val de susținere în Rusia care a dus până acum la 400 de arestări și 150 de condamnări.
Opozantul rus Alexei Navalnîi a murit vineri, declanșând un val de susținere în Rusia care a dus până acum la 400 de arestări și 150 de condamnări.

Alexei Navalnîi a murit în condiții suspecte. Israelul pregătește un atac împotriva orașului Rafah. O cântăreață critică, prin muzică, violența împotriva femeilor din România.

Bun găsit,

Iată principalele știri:

  • Alexei Navalnîi, principalul opozant al Kremlinului, a murit vineri într-o închisoare din Arctic. Circumstanțele morții sale rămân neclare.
  • Armata israeliană se pregătește pentru un atac împotriva orașului Rafah, din sudul Gazei.
  • Un cântec controversat critică atitudinile misogine din România și violența împotriva femeilor.

Moartea lui Navalnîi

Cel mai vizibil critic al Kremlinului, avocatul rus Alexei Navalnîi, a murit vineri în colonia penală din Arcticul înghețat unde își ispășea sentința. Reprezentanții închisorii spun că a ieșit la o plimbare, dar și-a pierdut brusc cunoștința și a murit.

Avea 47 de ani și, după asasinarea lui Boris Nemțov în 2015, a devenit principala voce a opoziției. S-a întors în Rusia în ianuarie 2021 și de atunci s-a aflat în arest. Navalnîi a supraviețuit mai multor încercări de asasinare, inclusiv otrăvirea cu Noviciok din 2020, când l-a salvat tratamentul în Germania.

Până luni dimineață, trupul său nu a putut fi recuperat de familie. Mamei sale i s-a spus că Navalnîi a murit de „sindromul morții subite”, scrie Politico.

Toate site-urile de știri au scris despre moartea misterioasă a lui Navalnîi, dar mai ales despre viața sa curajoasă. Printre cele mai interesante sunt cele de la Carnegie Endowment, care scrie despre moartea alternativei din Rusia odată cu Navalnîi, BBC, New York Times chiar de mai multe ori, Kyiv Independent, Politico, The Economist și Financial Times.

Mii de ruși au depus flori pentru Navalnîi, un gest sfidător împotriva Kremlinului.
Mii de ruși au depus flori pentru Navalnîi, un gest sfidător împotriva Kremlinului.

Despre Navalnîi au mai scris și Foreign Affairs, Vanity Fair, The New Yorker. În The Guardian, producătoarea documentarului Navalnîi spune că lupta nu s-a încheiat.

La RFE/RL, un interviu exclusiv cu unul dintre cei mai importanți istorici ai Europei de Est, Timothy Snyder, despre moartea lui Navalnîi și următorii pași ai lui Putin, precum și despre cum istoria este despre experiența umană, ci nu despre o listă de conducători.

Va schimba moartea lui Navalnîi ceva în politica rusă, este întrebarea discutată atât de Europa Liberă cât și într-o emisiune înregistrată de la Al Jazeera. Kyiv Independent scrie despre ceilalți opozanți uciși de regimul de la Kremlin. Euronews spune că moartea lui Navalnîi, a cărei soartă se afla în mâna Kremlinului, era inevitabilă.

AP face o cronologie a momentelor cheie din viața sa de activist și opozant al Kremlinului. Euronews publică din nou un articol mai vechi în care discută nuanțele: da, Navalnîi a fost un opozant esențial, însă de multe ori a transmis mesaje rasiste și naționaliste de dreapta și a susținut invazia Georgiei din 2008.

Ultimul său mesaj a fost unul pozitiv, scrie CNN. Pe 14 februarie, de Sfântul Valentin, Navalnîi i-a transmis public pe Telegram soției sale, Iulia: „Iubire, totul este ca într-un cântec cu tine: între noi sunt orașe, luminile de decolare de pe pistele aeroporturilor, furtuni albastre de zăpadă și mii de kilometri. Dar te simt aproape în fiecare secundă și te iubesc mereu mai mult”.

Peste 400 de ruși au fost arestați pentru că au lăsat flori în spații publice, ca omagiu pentru Navalnîi. Președintele rus, Vladimir Putin, nu a făcut până duminică nicio declarație publică despre moartea opozantului său, scrie BBC.

Comunitatea internațională, de la președintele american Joe Biden, la liderii europeni, la Human Rights Watch, spun într-un singur glas că Putin este responsabil pentru moartea lui Navalnîi.

Dezastrul din Rafah

Armata israeliană a început săptămâna trecută să atace orașul Rafah, din sudul Fâșiei Gaza, la granița cu Egiptul, după ce timp de patru luni a încurajat palestinienii să se adăpostească acolo. Middle East Eye punctează că 1,5 milioane de oameni au ajuns să se adăpostească într-o zonă de doar 64 de kilometri pătrați, unde accesul la apă și mâncare este aproape imposibil și copiii au ajuns să doarmă chiar și în cuști de găini transformate în paturi.

Negocierile pentru un armistițiu au ajuns într-un punct mort și o invazie terestră a orașului Rafah pare inevitabilă, potrivit New York Times. Premierul israelian Beniamin Netanyahu a jurat că va avea loc o operațiune militară la scară largă împotriva orașului.

Consiliul de Securitate al ONU va cere, din nou, un armistițiu - însă, cel mai probabil, SUA își vor folosi din nou dreptul de veto pentru a bloca rezoluția, scrie The Guardian. Milioane de oameni au ieșit în stradă în 120 de orașe din întreaga lume, inclusiv la București, pentru a cere un armistițiu.

O fetiță refugiată în Rafah primește o rație de supă de linte. Populația Fâșiei Gaza se află sub risc acut de foamete.
O fetiță refugiată în Rafah primește o rație de supă de linte. Populația Fâșiei Gaza se află sub risc acut de foamete.

Spitalul Nasser din Khan Younis, în centrul Gazei, era unul dintre ultimele rămase funcționale - până săptămâna trecută, când armata a intrat cu forța în spital. De atunci, nu mai poate fi considerat funcțional, iar sute de pacienți au nevoie urgentă de îngrijiri. Și alte spitale sunt ținta bombardamentelor israeliene. Mai multe în Al Jazeera.

Egiptul este acuzat că plănuiește să construiască ziduri de beton la graniță și centre de detenție pentru palestinienii care par că vor fi expulzați pe teritoriul egiptean și că i-ar duce în Peninsula Sinai, acuzație negată de autorități.

Între timp, mii de israelieni cer alegeri anticipate, scrie Reuters, iar Curtea Internațională de Justiție va începe astăzi să discute despre legalitatea ocupației israeliene a teritoriilor palestiniene după 1967.

Abuzul împotriva femeilor în România

Cântăreața româncă de trap Erika Isac a lansat săptămâna trecută o piesă intitulată „Macarena”, în care vorbește despre violența împotriva femeilor și despre atitudinile misogine din societate.

Piesa a devenit virală pentru mesajul transmis cu o franchețe despre care mulți spun că îl face prea vulgar. Despre reacțiile publicului românesc, în mare divizat între reproșurile bărbaților și susținerea femeilor, scrie G4Media.

Isac a atras atenția asupra lucrurilor prin care trec multe românce. Doar în 2023, au fost înregistrate 100.000 de cazuri de violență domestică, majoritatea împotriva femeilor, scrie tot G4Media.

Potrivit Inspectoratului General al Poliției, într-un răspuns pentru PressOne, în ultimii ani a crescut continuu numărul infracțiunilor de violență domestică înregistrate în România, iar infracțiunile de viol în care agresorul este membru de familie au crescut cu 71%.

Potrivit Eurobarometrului 449 din 2017, pe tema violenței de gen, 55% din români cred că violul este justificat în anumite situații. Majoritatea femeilor trăiesc cu frica că vor fi agresate fizic sau sexual, iar România este penultima din UE la egalitatea de gen.

Conform Centrului Filia, violența împotriva femeilor rămâne subraportată atât din pricina stigmei sociale, cât și din lipsa încrederii în autorități.

Te îndrum cu încredere spre mai multe articole scrise de Europa Liberă în trecut, pe subiectul violenței împotriva femeilor. Despre fățărnicia politicienilor în fața acestei probleme, despre omniprezența violenței împotriva femeilor în literatura română și despre cum vorbesc influencerii despre femei.

Tot la Europa Liberă, despre cât de răspândită este descurajarea femeilor care vor să-și reclame agresorii și despre cum ONG-urile sunt nevoite să compenseze multele neajunsuri ale statului, care oferă servicii doar la nivel declarativ.

Alte subiecte:

  • Europa Liberă scrie despre cum Armata Română folosește camere de supraveghere chinezești în puncte strategice.
  • Un studiu pe tema telemuncii arată că cei care lucrează de acasă mănâncă mai sănătos, sunt mai puțin stresați și chiar muncesc mai mult decât munceau de la birou - dar tind să se îngrașe pentru că sunt mai sedentari. Mai multe în The Guardian.
  • În New York Times, despre cum apartamentele din clădirile Trump au început să-și piardă din valoare odată ce acesta a devenit președinte.
  • Cancelarul german Olaf Scholz s-ar fi opus unei candidaturi a Ursulei von der Leyen la rolul de secretar general al NATO, potrivit Euractiv. Astăzi este așteptat anunțul candidaturii ei pentru un al doilea mandat ca președinte al Comisiei Europene.

Așteptăm mesajele tale la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.

O săptămână ușoară,

Sabina

XS
SM
MD
LG