Bun găsit,
Iată subiectele dimineții:
- Miliardarul american Elon Musk a participat la o discuție pe X cu Alice Weidel, lidera partidului de extremă dreapta AfD. El a încurajat publicul german să voteze cu AfD.
- Coaliția PSD-PNL-UDMR va începe sondajele de opinie pentru a estima șansele candidatului comun, Crin Antonescu. În același timp, Călin Georgescu părăsește țara și spune că se îndreaptă spre „instituțiile europene”.
- Fostul președinte american Jimmy Carter a fost condus pe ultimul drum la Washington DC.
Musk le spune nemților să voteze AfD
Elon Musk a organizat o discuție pe X (fostul Twitter) cu lidera partidului extremist Alternativa pentru Germania (AfD), Alice Weidel. Mai multe informații despre interviul de 74 de minute, la Deutsche Welle.
Musk a început live-ul pronunțând greșit numele partenerei sale de discuție, punctează Politico. Cei doi au discutat, printre altele, despre sistemul educațional al Germaniei (pe care-l consideră prea woke), despre Marte, energie solară și Dumnezeu. Musk și Weidel au spus că dictatorul fascist Adolf Hitler ar fi fost de fapt doar un socialist antisemit.
Cel mai bogat om din lume le-a spus nemților să voteze AfD în următoarele alegeri și a oferit partidului șansa să atingă un public internațional, scrie BBC. El a vrut să arate lumii că Weidel „este rezonabilă”.
Comisia Europeană a urmărit discuția, pentru a monitoriza dacă cei doi răspândesc dezinformări - lucru care poate fi amendat sau ar putea atrage alte consecințe legale. Politico scrie că oficialii europeni vor urmări și dacă Musk, prin această discuție și expunere publică pe care o oferă, oferă un avantaj partidului. Platforma condusă de Musk este pe radarul autorităților de la Bruxelles încă din 2023 sub acuzațiile de răspândire a dezinformării.
Musk a acuzat Bruxellesul că încearcă să oprească această discuție - însă fostul comisar european Thierry Breton spune că miliardarul minte, scrie The Guardian.
Potrivit Reuters, această apropiere a lui Musk de AfD provoacă îngrijorări că miliardarul ar putea interveni de partea extremiștilor în alegerile parlamentare din 23 februarie, așa cum a făcut-o în favoarea lui Donald Trump în SUA. Musk și-a declarat luna trecută susținerea pentru extremiștii germani.
„Musk încearcă să spargă carantina din jurul partidului de extremă dreapta AfD”, scrie New York Times. În timpul interviului, el părea entuziasmat de faptul că implicarea sa în politică a provocat atâta furoare, scrie Washington Post.
AfD, care se află pe locul doi la nivel național după intenția de vot, este pe lista organizațiilor extremiste și sub supraveghere guvernamentală, pentru declarațiile că germanii de origine străină ar merita un statut legal inferior celorlalți cetățeni. Mai mulți membri de partid au fost amendați pentru declarații publice de factură nazistă, de-a lungul anilor.
„Măsurarea” lui Crin Antonescu și zborul lui Călin Georgescu
Coaliția PSD-PNL-UMDR-minorități a anunțat că va merge în continuare cu Crin Antonescu drept candidat comun la alegerile prezidențiale care ar putea avea loc în luna mai. Acum, partidele spun că vor începe să măsoare prin sondaje intenția de vot pentru candidatul comun, scrie Europa Liberă. Sondajele vor include și alți potențiali candidați, inclusiv președinții PSD și PNL.
Potrivit G4Media, PSD și PNL vor face sondaje de opinie separate, iar dacă acestea nu vor fi favorabile, Antonescu ar putea fi înlocuit.
Antonescu a declarat ieri pentru Antena 3 că, dacă vreunul dintre partidele din coaliție i-ar invalida candidatura, el ar „considera episodul încheiat”.
În timp ce coaliția își măsoară candidatul, Călin Georgescu creează alte necunoscute. El a luat ieri un zbor spre Frankfurt, arată HotNews, pesemne pentru a face „demersuri legale la instituțiile europene” în legătură cu candidatura sa, însă reprezentanții săi nu au confirmat cărei instituții se va adresa. Este posibil ca el să se îndrepte spre Strasbourg și CEDO, dar nu e de neglijat faptul că aeroportul Frankfurt este printre cele mai conectate din lume cu destinații de pe alte continente.
Georgescu a convocat pentru astăzi un miting al susținătorilor săi în fața CCR, care să susțină demersul unui grup de avocați de a cere Curții să revină asupra deciziei prin care a anulat alegerile prezidențiale. Susținătorii săi s-au organizat să vină din aproape toate județele țării și sunt sprijiniți să ajungă la București printr-un site pe care s-au înscris peste 56.000 de oameni.
Publicația conservatoare Frankfurter Allgemeine Zeitung scrie că românii ar pune sub semnul întrebării amestecul Moscovei în alegerile prezidențiale și semnalează apatia față de guvernanți. Articolul îl rezumă cei de la HotNews.
Ultimul drum al lui Jimmy Carter
Joi au avut loc la Washington DC funeraliile de stat ale fostului președinte american Jimmy Carter, care a murit luna trecută la vârsta de 100 de ani. După ceremonia din capitala americană, la care au participat toți cei cinci foști președinți americani care mai sunt în viață, el a fost îngropat în orașul său natal Plains, Georgia.
Ceremonia a fost urmărită de toate posturile de știri americane, dar eu recomand live-blogul celor de la CNN.
Carter este amintit drept cel mai progresist președinte din istoria recentă a Statelor Unite, iar mulți dintre cei care au vorbit din dreptul catafalcului său i-au lăudat implicarea în cauzele sociale, scrie CBS.
Washington Post scrie că fostul președinte a avut o relație dificilă cu establishment-ul politic, care l-a pus în dificultate în timpul mandatului dar i-a consolidat moștenirea pozitivă ani mai târziu.
Însă, Politico pune sub semnul întrebării această moștenire, spunând că a fost mai progresistă cariera sa politică de după Casa Albă decât în timpul mandatului său din 1977-1981. AP scrie despre impactul pe care religia l-a avut asupra carierei politice și a principiilor lui Carter.
New York Times prezintă cele mai importante momente din viața fostului președinte, transmise prin 17 obiecte.
Canalul Panama, pe care acum Donald Trump îl vrea înapoi și spune că e dispus să-l ia cu forța, a fost cedat acestei țări în timpul mandatului lui Carter, amintește NPR.
Alte subiecte:
- Incendiile din Los Angeles se întețesc. Peste 9.000 de clădiri au fost distruse și cel puțin 130.000 de oameni au primit ordine de evacuare. Numărul deceselor a crescut la 10, scrie Reuters.
- Administrația americană condusă de Joe Biden a trimis Ucrainei ultimul pachet de ajutoare militare, în valoare de 500 de milioane de dolari. Nu se știe ce și cât va mai trimite SUA odată ce Donald Trump va prelua conducerea. Mai multe detalii la Kyiv Independent.
- Guvernul Armeniei a aprobat ieri un proiect de lege prin care-și va începe procesul de aderare la UE, scrie Euronews.
- Premierul polonez Donald Tusk afirmă că omologul său israelian, Beniamin Netanyahu, nu va fi arestat și predat autorităților dacă va participa luna aceasta la comemorarea eliberării lagărului Auschwitz în urmă cu 80 de ani, scrie Notes from Poland. În noiembrie, Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele lui Netanyahu pe tema războiului din Gaza, astfel că toate țările membre ale CPI sunt, teoretic, responsabile să-l rețină pe liderul de la Tel Aviv dacă acesta le intră pe teritoriu.
Așteptăm mesajele tale la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Te poți abona la newsletter AICI, iar pe Google News ne găsești AICI.
Toate cele bune,
Sabina
