Bine te-am regăsit,
Sper că ai avut sărbători liniștite și te-ai bucurat de timpul petrecut cu cei dragi. Și noi am luat o mică pauză de sărbători, iar de acum newsletter-ul „3 minute” se întoarce, după programul pe care-l știi deja.
Iată subiectele dimineții:
- Mark Zuckerberg, directorul Meta, anunță că Facebook și Instagram vor fi lăsate fără factcheckeri.
- Transnistria este cufundată de o săptămână într-o criză energetică, după ce rușii și ucrainenii au hotărât să oprească tranzitul gazului rusesc prin Ucraina.
- Amenințările lui Donald Trump destabilizează Canada și pun autonomia Groenlandei sub semnul întrebării.
Fără fact-checking pe Facebook și Instagram
Meta, compania de care țin platformele Facebook, Instagram și WhatsApp, a anunțat că-și va încheia programul de fact-checking. Adică, Meta renunță la companiile terțe care verificau veridicitatea postărilor și se va baza, în schimb, pe un sistem ca cel al X, fostul Twitter, de note comunitare, prin care utilizatorii pot comenta asupra neadevărurilor sau a faptelor prezentate eronat.
Potrivit Wall Street Journal, patronul companiei, Mark Zuckerberg, spune că vrea să restaureze libertatea de expresie și să se întoarcă la funcțiile de bază ale aplicațiilor. Miliardarul recunoaște că această mișcare va lăsa mai mult loc pentru conținut nociv pe cele mai utilizate platforme sociale din lume, punctează CNN.
BBC explică cum funcționa fact-checking-ul de la Meta și care sunt implicațiile politice, în timp ce Wired scrie despre relația dificilă a platformelor sociale cu site-urile de știri. New York Times analizează efectul acestei decizii asupra relației dintre publicul american, discursul în spațiul public și noua Administrație Trump.
În fond, decizia lui Zuckerberg vine după ce voci din dreapta americană au pus presiune pe Meta, spunând că-i cenzurează. Fondatorul Facebook argumentează că oamenii și companiile care se ocupau de fact-checking erau prea partinici și că ar fi încălcat încrederea utilizatorilor.
„Zuck goes full Musk” - Zuck o ia complet pe calea lui Musk, scrie Politico. Între timp, pe X, miliardarul Elon Musk (susținător puternic al lui Trump și parte din noua administrație de la Casa Albă) își bagă nasul din ce în ce mai mult în politica europeană, scrie Wall Street Journal.
Criza energetică din Transnistria
Transnistria, regiunea separatistă a Moldovei care încă poartă însemne comuniste, a fost aruncată într-o criză energetică în urma deciziei Kievului de a nu mai permite tranziția gazului rusesc pe teritoriul său după 1 ianuarie. La rândul lor, rușii de la Gazprom au exclus orice compromis cu ucrainenii, astfel că robinetul s-a închis acum o săptămână.
Zeci de mii de gospodării din Transnistria au rămas fără gaz, așadar, în toiul iernii.
Rămasă fără gaze rusești la 1 ianuarie, centrala Cuciurgan produce acum electricitate din cărbune, scrie Europa Liberă. Colegii noștri de peste Prut au scris despre acest subiect și urmăresc toate noutățile. Îți recomand și un reportaj video despre cum se descurcă oamenii fără gaz și un podcast despre cum această „criză planificată” tot a luat lumea prin surprindere.
Ziarul de Gardă face cronologia primei săptămâni de criză energetică în regiunea transnistreană.
Istoricul Armand Goșu explică pentru Contributors de ce îi pedepsește Putin pe transnistrieni prin această criză energetică deloc spontană.
Jurnalistul moldovean Vitalie Călugăreanu scrie pentru Deutsche Welle că această criză este ultima pârghie prin care Rusia încearcă să destabilizeze Republica Moldova, după ce toate tentativele anterioare au eșuat.
Instabilitate în nordul înghețat
Justin Trudeau, unul dintre cei mai longevivi lideri mondiali, și-a anunțat luni demisia din funcție, precum și de la șefia Partidului Liberal. Trudeau, fiul ilustrului premier canadian Pierre Trudeau care a condus țara timp de 15 ani, era prim-ministru din 2015.
BBC explică de ce Trudeau, văzut acum un deceniu drept noua față a politicilor progresiste, și-a pierdut energia și susținerea publicului. El a schimbat, însă, relația dintre șefia țării și liderii comunităților indigene, amintește un post de știri indigen din Canada, APTN.
„Canadienii s-au săturat de el”, explică un bărbat pentru postul național de știri canadian, CBC.
Potrivit New York Times, în încercarea de a-și salva partidul, Trudeau riscă să-și rănească țara, lăsând-o de izbeliște în pragul noului mandat al lui Donald Trump - care promite un veritabil război comercial împotriva Canadei, de o anvergură care ar putea afunda țara în recesiune. The Guardian consideră că nici partidul nu va trece prea bine prin această criză politică.
CBC și BBC îi prezintă pe potențialii candidați la șefia Partidului Liberal, iar The Guardian scrie că fostul guvernator al Băncii Angliei și Băncii Canadei, Mark Carney, ia în calcul poziția.
Nu este singura regiune nordică aruncată în haos de viitoarea administrație de la Washington. Recent, Donald Trump și-a reiterat o idee mai veche, că ar vrea să cumpere - sau să ia cu forța - Groenlanda. Teritoriul enorm din nordul înghețat este „acasă” pentru doar 60.000 de oameni.
CNN explică de ce e interesat Trump de cea mai mare insulă din lume. Insula, regiune autonomă care ține de Danemarca, ocupă o poziție strategică în Arctica, atât din punct de vedere al transporturilor, cât și al resurselor naturale.
După ce prim-ministra de la Copenhaga, Mette Frederiksen, a afirmat că nu e interesată să vândă insula, Trump amenință danezii cu tarife enorme, scrie BBC. Însă aceste amenințări nu sunt suficiente, astfel că Trump dă de înțeles că ia în considerare o intervenție militară pentru a prelua controlul asupra Groenlandei, scrie The Guardian.
„Avem nevoie de Groenlanda din motive strategice”, a afirmat Trump. Fiul său, Don Jr., a început marți o vizită surpriză în Groenlanda, scrie Financial Times.
Alte subiecte:
- Ieri a murit cel care a readus extrema dreaptă în spațiul politic francez de după cel de-al Doilea Război Mondial, Jean-Marie Le Pen - tatăl lui Marine Le Pen. Mai multe despre viața sa, la New York Times. Le Monde răspunde întrebărilor cititorilor despre Le Pen, printre care: și-a co-fondat partidul împreună cu un fost membru al trupelor SS? (da) sau de câte ori a fost condamnat de justiția franceză? („La liste est trop longue pour la reprendre” - lista e prea lungă ca s-o amintim).
- Reuters scrie că OMV a încheiat un acord de transfer al gazului românesc extras pe platforma Neptun Deep, către Germania, începând din 2027.
- În PressOne, despre ce-i lipsește României ca să conteze în discuțiile strategice de apărare a Europei împotriva Rusiei.
Așteptăm mesajele tale la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Te poți abona la newsletter AICI, iar pe Google News ne găsești AICI.
Toate cele bune,
Sabina
