Linkuri accesibilitate

Ce nereguli a găsit Guvernul la Autoritatea Navală: angajări ilegale, certificate fictive, investiții lipsă


Portul Constanța este principala poartă de intrare în România a mărfurilor. Aici s-ar comite o evaziune fiscală „cosmică”, spune europarlamentarul român Rareș Bogdan.
Portul Constanța este principala poartă de intrare în România a mărfurilor. Aici s-ar comite o evaziune fiscală „cosmică”, spune europarlamentarul român Rareș Bogdan.

Guvernul României susține că a descoperit mai multe nereguli la Autoritatea Navală Română, instituția care controlează cel mai important punct de intrare în țară a mărfurilor – Portul Constanța. În ultimele luni, miniștri și europarlamentari au descris evaziunea fiscală de acolo ca fiind „cosmică”.

Controlul Corpului de control al premierului a vizat perioada ianuarie 2020 - ianuarie 2023.

Rezultatele investigației – făcute publice pe 3 ianuarie – vin în contextul în care Guvernul își propune să combată evaziunea fiscală pentru a strânge bani la buget.

Ancheta guvernamentală a vizat Autoritatea Navală Română, care coordonează Portul Constanța – cel mai important din țară. În 2022, de pildă, prin port au intrat sau ieșit 75 de milioane de tone de mărfuri. Cifrele pentru 2023 nu sunt încă disponibile.

În Portul Constanța, europarlamentarul român Rareș Bogdan spunea, acum câteva săptămâni, că se comite o evaziune de „proporții cosmice”, fără a oferi cifre. La rându-i, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, spunea că Portul Constanța „a fost un El Dorado 30 și ceva de ani”.

Revenind la ancheta Corpului de control, aceasta nu a vizat presupusele acte de evaziune fiscală.

Ce a verificat Corpul de control

În concluziile prezentate în comunicatul de presă remis marți se menționează, de exemplu, un control la două societăți care funcționează acolo.

Acestea ar fi eliberat, fără a avea dreptul, 1.779 de certificate de „Gas free” pentru nave tanc goale care au tranzitat canalele navigabile. Firmele au încasat nelegal tarifele stabilite pentru aceste operațiuni.

Potrivit legii, un certificat „gas free” se acordă navelor care nu conțin gaze inflamabile sau nocive. Certificatul se acordă pentru repararea, dezmebrarea sau dezafectarea navelor.

În același raport, făcut public pe 3 ianuarie, Corpul de Control susține că o navă a transportat persoane într-o dană neautorizată din Portul Midia. Firma care ar fi efectuat transporturile avea doar permisiunea de acostare, nu și de intrare în port.

Inspectorii de la Corpul de control au mai constatat că Direcția Transport Naval, din subordinea Ministerului Tranporturilor, „nu și-a îndeplinit rolul de autoritate de stat în domeniul transportului maritim şi pe căile navigabile interioare privind activitatea de reglementare.”

De asemenea, raportul arată că directorii de la Autoritatea Navală Română nu au trimis proiectul prin care să fie actualizată organizarea și funcționarea instituției.

Din cauza acestui fapt, cei care au fost angajați după iulie 2020 nu au fost angajați prin concurs, așa cum prevede Codul Muncii.

Raportul arată că Autoritatea Navală Română nu a realizat nici investițiile propuse în niciunul din cei trei ani analizați.

Portul Constanța este unul din punctele strategice ale intrării României în Schengen, fiind criticat mai ales în ultimii ani din cauza evaziunii fiscale.

Datele de la Ministerul de Finanțe obținute de Europa Liberă în 2021 arătau că cel puțin un sfert din evaziunea fiscală din România are legătură cu traficul de mărfuri din Portul Constanța. Estimările privind valoarea evaziunii anuale din port sunt de ordinul miliardelor de euro.

Cel mai recent scandal legat de Portul Constanța a fost la finalul lui 2023, când șeful sindicatului polițiștilor Europol, Cosmin Andreica, a postat un video pe Facebook prin care arăta că a cumpărat o presupusă substanță interzisă din Portul Constanța fără ca autoritățile să îl controleze.

  • 16x9 Image

    Andreea Ofițeru

    Andreea Ofițeru s-a alăturat echipei Europa Liberă România în ianuarie 2021, ca Senior Correspondent. Lucrează în presă din 2001, iar primele articole le-a publicat în România Liberă. Aici a scris pe teme legate de protecția copiilor, educație, mediu și social. De-a lungul timpului, a mai lucrat în redacțiile Adevărul, Digi24, Gândul, HotNews.ro, unde a documentat subiecte legate de învățământul din România și de actualitate. 

    A scris știri, interviuri, reportaje și anchete. A participat la mai multe proiecte printre care și conceperea primului supliment dedicat exclusiv subiectelor despre școală: Educație&Școală.  

    A fost bursieră Voice Of America/Washington DC, într-un program dedicat jurnaliștilor din Europa de Est.

XS
SM
MD
LG