Pretenției formulate până acum ca Ucraina să nu devină vreodată membră a Alinaței Nord Atlantice, Rusia i-a adăugat, vineri, înaintea discuțiilor SUA - Rusia la nivel de miniștri de Externe de la Geneva, solicitarea ca forțele NATO să plece din România și Bulgaria.
O solicitare „inadmisibilă”, a transmis Ministerul de Externe de la București. Într-un răspuns pentru Europa Liberă, MAE amintește că NATO este fermă în a „continua politica de consolidare a securităţii și apărării colective, inclusiv prin prezența trupelor aliate pe teritoriul aliaților estici”.
Profesorul de relaţii internaţionale Valentin Naumescu spune în interviul acordat Europei Libere că, deși solicitarea nu are cum să reprezinte o bază reală de negociere cu Occidentul, ea dezvăluie ambițiile Rusiei și sugerează că o invazie în Ucraina, cel puțin în regiunile separatiste din est, este tot mai posibilă.
Europa Liberă: Există vreo doză de realism în solicitarea Rusiei cu privire la forțele NATO din România și Bulgaria?
Valentin Naumescu: Solicitarea nu este realistă, dar este foarte gravă. Prin această cerere Rusia își dezvăluie întreaga strategie și toate intențiile pe care le are nu de ieri, de azi, ci de mai mulți ani. Rusia, regimul Putin, dorește refacerea sferei de influență în Europa de Est, se pare nu doar la nivelul fostului spațiu sovietic dar, iată, și dincolo de frontierele fostei Uniuni Sovietice, practic de la nivelul a ceea ce a însemnat până în 1989 Europa de Est socialistă.
Este, așadar, o pretenție extrem de gravă. Sigur că ea nu va fi acceptată de Statele Unite și de NATO, dar fie și numai pentru faptul că a fost formulată, este de o îndrăzneală și de o nerușinare fără precedent în istoria post-Război Rece.
Europa Liberă: Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, s-a întâlnit chiar azi la Geneva cu ministrul de Externe Lavrov. A fost solicitarea aceasta o modalitate de a pregăti discuțiile? De a pretinde foarte mult pentru a obține, eventual, ceva?
Valentin Naumescu: Nu, nu cred. Eu cred că ceea ce a fost de spus, s-a spus. Sunt extrem de puține șanse ca întâlnirea de la Geneva de astăzi (n.r. vineri) să mai aducă rezultate. Impresia mea este că Rusia are deja obiectivul stabilit și știa dinainte, de anul trecut, ce vrea să facă în legătură cu Ucraina. De aceea a și ieșit cu aceste pretenții, așa numite garanții de securitate, aberante.
Eu cred că președintele Putin a știut de la început că ele vor fi respinse (și nu puteau fi altfel decât respinse de Statele Unite, NATO și aliații occidentali), pentru a justifica ulterior prin acest, să spunem, eșec al convorbirilor politico-diplomatice ceea ce dorește să facă. Și anume, mă gândesc că este tot mai probabilă o invazie, deocamdată, în regiunile separatiste ale Ucrainei în Donețk și Lugansk.
Europa Liberă: Cum ar trebui să reacționeze România?
Valentin Naumescu: Eu cred că autoritățile române trebuie să reacționeze cu calm și cu fermitate, rămânând în limitele politicilor și declarațiilor organizațiilor fundamentale ale ordinii occidentale din care facem parte: NATO și Uniunea Europeană.
Este limpede că în acest moment că, practic, nu se poate purta un dialog rațional cu regimul Putin în momentul în care acesta cere să se dea timpul înapoi, să învârtă roata istoriei, dacă înțelegem corect, la nivelul anului 1989 pentru a restabili și legitima sfera de influență rusească în Europa de Est. Așa ceva nu se poate accepta sub nicio formă.
Europa Liberă: Spuneți că Rusia ar putea să meargă atât de departe încât să desfășoare o incursiune în Ucraina. Ce ar trebui sau ce ar putea să facă NATO în aceste condiții?
Valentin Naumescu: NATO a anunțat foarte clar, atât la nivelul organizației, cât și prin principala putere militare a sa, mă refer la Statele Unite, că nu poate lua în calcul o reacție de apărare militară a Ucrainei. Ucraina nefiind membră în Alianța Nord-Atlantică, nu beneficiază de protecția articolului 5.
Ceea ce se poate face și înțelegem că sunt deja în pregătire, e vorba de un pachet de sancțiuni extrem de severe, fără precedent în istorie, la adresa regimului Putin. Se vorbește deja de o posibilă decuplare a Rusiei de la sistemul SWIFT al tranzacțiilor interbancare. Nu mă îndoiesc că se are în vedere și blocarea gazoductului Nord Stream 2, deci măsuri care vor afecta și vor slăbi în continuare economia Rusiei.
Europa Liberă: Vor și schimba acesta măsuri ceva?
Valentin Naumescu: Aici este o discuție din păcate complicată pe care o avem din 2014, de după anexarea Crimeii, și cred că este o dilemă a Occidentului. Este dilema instrumentelor pe care lumea noastră occidentală le mai are astăzi la dispoziție pentru a-și impune principiile, normele dreptului internațional sau valorile.
Uniunea Europeana practic nu a existat în această ecuație complicată.
Calea militară nu mai este o opțiune de dorit, în societățile occidentale au avut loc transformări culturale și ideologice importante și nu se mai dorește războiul, ceea ce sigur că este firesc. Pe de altă parte, dacă vedem că nici sancțiunile economice nu au rezultatul dorit, Rusia nu a retrocedat Peninsula Crimeea în pofida sancțiunilor la care este supusa din 2014, ne întrebăm ce anume mai poate face Occidentul, fie că vorbim de Statele Unite de NATO de Uniunea Europeană, pentru a înfrunta asertivitatea tot mai mare a puterilor revizioniste liberale, a dictaturilor eurasiatice, care contestă ordinea liberală globală.
Este o întrebare deocamdată fără răspuns dar cred că trebuie reflectat în anii care urmează la consolidarea și eficientizarea instrumentelor și mecanismelor pe care le avem la dispoziție pentru a apăra ordinea de drept internațional.
Europa Liberă: Miniștrii de externe din statele Uniunii Europene se întâlnesc luni la Bruxelles iar tema va fi pe agenda discuțiilor. Unde se plasează UE în această criză?
Valentin Naumescu: Uniunea Europeană practic nu a existat în această ecuație complicată și mă tem că Uniunea Europeană va avea și în continuare foarte mari dificultăți în a adopta sancțiuni deosebit de severe la adresa Federației Ruse.
Mă tem că cel puțin un stat din Uniunea Europeană se va opune adoptării acestor sancțiuni și așa cum știm este nevoie de unanimitate în Consiliul pentru Afaceri Externe în cazul adoptării de sancțiuni. Acel stat este, fără îndoială, Ungaria. Urmărim cu îngrijorare ce se întâmplă la Budapesta în relația dintre Ungaria și Rusia.
Acum zece zile, două săptămâni dacă nu mă înșel, ministrul de Externe al Ungariei a primit cea mai înaltă distincție a Federației Ruse în semn de prietenie între țările și popoarele rus și ungar și este anunțată la 1 februarie o vizită a premierului Viktor Orban la Moscova.
În acest moment, un șef al executivului din Alianța Nord-Atlantică și din Uniunea Europeană face o vizită oficială de colaborare cu președintele Putin. Ne putem aștepta că premierul Orban va aștepta o serie de oferte economice din partea Rusiei pentru a avea o anumită poziție de limitare a sancțiunilor la nivelul Uniunii Europene sau chiar de a bloca decizii la nivelul Uniunii Europene și NATO.
